Maria, Regina României

”Iubirea mea pentru această țară, pe care am făcut-o a mea prin lacrimi și suspine, a ajuns pentru mine ca o religie. Mă simt legată de ea prin lanțuri de oțel, legată prin inimă, prin creier și prin sânge. Simt că fiecare din cei șase copii ce i-am dat, e unul din inelele acestui lanț pe care numai moartea și dezastrul îl pot sfărâma”.  (Regina Maria)

Atunci când vorbim despre 1 decembrie, Ziua Națională a României, e important să ne amintim și de personalitățile marcante din istorie care și-au pus amprenta asupra noastră, ca nație și popor.
Vreau să amintesc aici una dintre aceste personalități marcante, și anume pe Regina Maria, cunoscută în istorie și cu numele de „Missy” sau de „mama soldaților români”.

Regina-Maria pe frontRegina Maria - Muzeul NaționalRegina-Maria-calare (Brașov)

Scurtă biografie:

 «Regina Maria s-a născut la 29 octombrie 1875, în Eastwell, Anglia, ca fiică a ducelui Alfred de Edinburgh (fiu al reginei Victoria a Marii Britanii și a ducesei Maria Alexandrovna (fiica țarului Alexandru al II-lea al Rusiei). La 29 decembrie 1892 s-a căsătorit cu principele Ferdinand, moștenitorul tronului României. Înzestrată cu un deosebit curaj și energie, regina Maria vizita lagărele de holerici în timpul războiului din 1913 și spitalele din Moldova, pline cu soldați contaminați de tifos, în timpul războiului din 1916-1917. Ea a susținut cauza României în fața Puterilor Antantei, la Conferința de Pace de la Paris. La 15 octombrie 1922 a fost încoronată, alături de regele Ferdinand, la Alba Iulia, ca regină a tuturor românilor. În anul 1926 a făcut o călătorie în America, ‘care a pus România pe hartă’. După 1930 s-a retras la Balcic, unde avea o reședință de vară.

A avut suflet și sensibilitate de poet, a fost o talentată scriitoare, „Povestea vieții mele”, lucrarea ei în trei volume (1934-1935) fiind de referință.

A încetat din viață la 18 iulie 1938. Conform dorinței exprimate, principesa Ileana i-a dus inima la castelul din Balcic, în capela „Stella Maris”. În anul 1940, ca urmare a pierderii Cadrilaterului de către România, tot principesa Ileana i-a reașezat inima în castelul Bran, primit prin testament de la mama sa. Regina Maria este înmormântată alături de regele Ferdinand în biserica domnească de la Curtea de Argeș.

A avut șase copii: Carol al II-lea (1893-1953), Elisabeta (1894-1956), Mărioara (1899-1961), Nicolae (1903-1977), Ileana (1908-1991) și Mircea (1912-1916).»  (Iulian Voicu, Emanuel Bădescu. Regalitatea – o pagină din istoria României / The Royalty – a page of Romania’s History. București: Alcor Edimpex, 2000, p. 32)

Regina-maria și lupta sa pentru România mare

1 decembrie 1918 „Visul de Aur al României” (1)Imagini de la întoarcerea triumfală a suveranilor la București

«Regina Maria este importantă pentru poporul român (căreia îi datorează recunoștință pentru rolul important pe care l-a jucat la Conferința de Pace de la Paris, și, totodată, pentru tot ceea ce a făcut ea, în general, pentru România) din următoarele motive:

  • A renunțat la propria-i fericire, venind într-o țară străină și având o căsătorie bazată nu pe prea multe sentimente, însă cu toate acestea s-a pregătit continuu pentru a deveni regina acestui popor;
  • Regina Maria, pe când era doar principesă, în anul 1901, s-a alăturat cauzei tinerilor artiști români. Ea a fost cea care a militat pentru înlăturarea copiilor făcute în arta românească a ceea ce se făcea în afară și a militat pentru crearea unui stil artistic nou în pictură și sculptură cu inspirații din viața țăranilor români și a zonelor pitorești din țară;
  • Când Maria a devenit Regină, în anul 1916, ea a fost cea care l-a influențat decisiv pe regele Ferdinand să intrăm în război de partea Antantei. Acest lucru a făcut ca după terminarea războiului, datorită faptului că România a făcut parte din tabăra câștigătoare, teritoriul României să se întregească. Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Sătmarul au intrat în componența Regatului Român;
  • În timpul Primului Război Mondial, va activa ca soră medicală pe front. Activitatea ei nu va fi una de fațadă, regina dând dovadă de un curaj nebun, aflându-se în primele rânduri în tranșee și va avea grijă de soldați, de aici venind și numele de „mama soldaților români”. Activitatea ei de soră medicală nu se va rezuma doar la soldați, ci și la orfani și alte persoane nevoiașe. Acest efort este recunoscut ca fiind un mare act de bravură al reginei chiar și de către cei mai înverșunați rivali ai ei;
  • După terminarea războiului, în timpul Conferinței de Pace de la Paris, Marile Puteri aliate nu au vrut să recunoască unirea teritoriilor românești cu Vechiul Regat. Delegația română trimisă la Paris nu a avut sorți de izbândă în a-i convinge pe cei care conduceau Conferința să recunoască oficial unirea. Atunci, Regina Maria a mers într-o vizită neoficială la Paris și s-a întâlnit cu principalii lideri politici străini care se aflau acolo, negociind și militând pentru recunoașterea Unirii. Întâlnirea determinantă a fost cu Clemenceau, primul ministru al Franței și președintele Conferinței. Acesta nu simpatiza deloc România și nu susținea cauza românilor. În urma întrevederilor însă, regina îi smulge lui Clemenceau promisiunea că va face tot ceea ce îi va sta în putință pentru România. Rezultatele Conferinței au arătat că acesta s-a ținut de cuvânt și, astfel, regina a reușit să încline balanța în favoarea noastră;
  • În anul 1919, după vizita de la Paris, Regina merge la Londra, se întâlnește cu vărul său George al V-lea, regele Angliei, și cu principalii oameni politici britanici și îi convinge să susțină cauza României și Unirea înfăptuită la 1 decembrie 1918;
  • Regina Maria, în toate vizitele oficiale și neoficiale, a făcut lobby pentru România. A reușit să convingă foarte mulți oameni de afaceri străini să investească în reconstrucția României. A reușit să obțină împrumuturi de la alte state, cum ar fi Canada, împrumuturi care au ajutat la consolidarea țării;
  • Regina Maria a fost singurul lider român care a făcut frenezie în momentul în care a vizitat SUA. Primarul New York-ului a fost efectiv impresionat de regină, președintele SUA a primit-o în două întrevederi și i-a organizat chiar și un dineu. Cronicarii americani au susținut că în anii ’20, chiar dacă nu era americancă, regina Maria a fost cea mai importantă femeie din SUA;
  • În anul 1926, deși nu era obligată, a trecut la credința ortodoxă, iar în prealabil toți copiii ei au fost botezați ortodocși;
  • A fost o regină activă, a călătorit pe întreg teritoriul țării și a încercat să cunoască cât mai mulți oameni și nevoile acestora și să îi înțeleagă;
  • Cea mai mare dovadă a iubirii purtate pentru poporul român este arătată într-o ultimă scrisoare – testament, unde se referă explicit la legătura creată între ea și acest popor.» (Cristian Moșneanu. Regina Maria, București: Librex, 2018, pp. 182 – 186)

În concluzie, putem afirma cu certitudine că, dintre toți suveranii români, Regina Maria a fost cea mai iubită de către popor. Și, cea mai bună dovadă a acestui fapt a fost că, în momentul în care s-a aflat de decesul ei, întreaga țară a fost cufundată în liniște profundă și i-a respectat dorința, purtând doliu mov.

Aducem aici un omagiu tuturor celor care au luptat pentru întregirea neamului românesc și au făcut posibilă Unirea, și să nu uităm să le purtăm o profundă recunoștință!

Regina Maria (2)ExpoUnireRegina Maria (1)

Portretul Reginei Maria și rolul pe care l-a jucat în viața poporului român (prezență activă în primul război mondial și marele aport adus la realizarea Marii Uniri) le puteți descoperi citind următoarele cărți, pe care vi le recomandăm cu drag, cărți pe care le puteți găsi la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, la Filiala Bâlea și la celelalte filiale:

  1. Cristian Moșneanu. Regina Maria. București: Librex, 2018.
  2. Tatiana Niculescu Bran. Regina Maria, ultima dorință. București: Humanitas, 2015.
  3. Hannah Pakula. Ultima romantică: viața Reginei Maria a României. București: Lider, 1984.
  4. Guy Gautier. Missy, Regina României. București: Humanitas, 2000.
  5. Maria, Regina României. Povestea vieții mele. Iași: Moldova, 1991.
  6. Maria, Regina României. Măști. București: Universal Dalsi, 1998.
  7. Simona Antonescu. Regina Maria și Marea Unire. București: Nemira, 2019.
  8. Iulian Voicu, Emanuel Bădescu. Regalitatea – o pagină in istoria României / The Royalty – a page of Romania’s History. București: Alcor Edimpex, 2000.
  9. Ion Mamina. Regalitatea în România 1866-1947. București: Compania, 2004.
  10. Stan Stoica, Vasile Mărculeț, Stănel Ion, etc. Dicțíonar biografic de istorie a României. București: Meronia, 2008.

Cărți pentru copii:

  1. Maria, Regina Maria. Povești, vol. 1 și 2. Iași: Porțile Orientului, 1996.
  2. Maria, Regina României. Insula șerpilor. Brașov: Arania, 1991.

 

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Bâlea

 

This entry was posted in evenimente, noutati. Bookmark the permalink.