24 ianuarie 1859 – Mica Unire în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Cu prilejul zilei de 24 ianuarie, cunoscută românilor de pretutindeni drept Mica Unire, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu organizează o expoziție aniversară având ca temă Unirea Principatelor Române, Moldova și Țara Românească.

Expo 24 ian BJ ASTRAExpo volume BJ ASTRA

„Mica Unire în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu” vine în întâmpinarea tuturor celor care sunt pasionați de istoria României. Sunt aduse la lumină o serie de ex-libris-uri din Colecțiile Speciale, numeroase periodice ilustrând ecoul pe care acest important eveniment din istoria românilor l-a avut de-a lungul timpului în presă și o serie de volume dedicate Unirii Principatelor Române și domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cel care a contribuit semnificativ la realizarea acesteia.

Foaia Poporului BJ ASTRARev Albina BJ ASTRA Sibiu20210122_141524

Managerul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, Silviu Borș, menționează: „Se împlinesc 162 de ani de la momentul istoric pe care îl reprezintă ziua de 24 ianuarie 1859. Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, prin bibliotecarii de la Compartimentele Împrumut Carte, Periodice și Colecții Speciale, propune o serie de documente importante pentru cei interesați de istoria românilor. Facem cunoscute, astfel, elemente importante din patrimoniul Bibliotecii ASTRA, subliniind rolul decisiv al acestui eveniment în construirea statului român modern.”

Foaie pt MIL BJ ASTRAGazeta Sibiului BJ ASTRA20210122_141417

În expoziție veți regăsi studii ale unor istorici români asupra înfăptuirii Unirii Principatelor Române și domniei lui Alexandru Ioan Cuza, articole din periodice dinainte și de după 1945 și câteva ex-libris-uri al căror subiect este Mica Unire. De remarcat sunt publicațiile „Telegraful Român”, nr. 5/1859, „Foaia pentru Minte, Anima și Literatură”, nr. 3/1859, „Gazeta Transilvaniei”, nr. 4/1859, „Foaia Poporului”, nr. 187/1938, „Scânteia”, Anul XXVIII, nr. 4430/24 i. 1959, „Jurământul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza” și volumul „Viața și opera lui Cuza Vodă” de Constantin C. Giurescu.

20210122_14182820210122_142040

Cei interesați sunt invitați în Foaierul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, sediul nou, str. George Barițiu, nr. 7, în perioada 25 – 29 ianuarie 2021, în intervalul orar 09:00 – 17:00.

***
Toate evenimentele și proiectele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

 

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on 24 ianuarie 1859 – Mica Unire în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Principesa Ileana / Domnița Ileana / Maica Alexandra (5 ianuarie 1909 – 21 ianuarie 1991)

Pagina de istorie

România a fost dragostea vieții mele.” (Domnița Ileana)

Pe data de 21 ianuarie 2021 se împlinesc 30 de ani de la moartea Principesei Ileana.

Spitalul - Inima Reginei Trăiesc din nou Pricipesă și monahie

Scurtă biografie:

Cine a fost Principesa Ileana?

„Principesa Ileana sau Domnița Ileana cum o mai numeau cei apropiați a fost fiica cea mai tânără a regelui Ferdinand I și a reginei Maria. Ea s-a născut în București, la palatul Cotroceni la data de 5 ianuarie 1909.”

(Iulian Voicu, Emanuel Bădescu, Regalitatea – o pagină din istoria României / Royalty – a Page of Romania’s History, București, Alcor Impex SRL, 2000 p. 49)

„Domnița Ileana evocă, nu fără ironie, auspiciile sub care s-a născut, când evenimentul a fost salutat cu 21 de lovituri de tun, scurtele dar succesivele vestiri prin vioaie sunete de trompetă când o alteță Regală trecea spre poarta palatului”. (Ileana, principesă de România, arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou, București, Humanitas, 1999, p. 7)

„Principesa Ileana fost crescută cu dragostea față de România, poporul, tradițiile și limba română” (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Principesă_a_României)

„Și-a început educația școlară cu îndrumători ca G.T. Kirileanu, bibliotecarul Palatului regal (observăm aici importanța pe care o are bibliotecarul în scopul educației) după care și-a continuat studiile în Anglia, timp de un an (1924-1925) la Heathfield School-Ascot unde devine membră a Y. W. C. A. (Asociația copiilor și a tinerelor femei) și a Girl Scouts (cercetașelor). După ce s-a întors în țară, a frecventat cursurile Școlii de Educație Fizică din București, unde a studiat sculptura cu I. Jalea și pictura cu J. Steriadi, apoi a urmat masterul la Școala de Navigație din Constanța la finalul căruia a obținut brevetul de timonier. Atrasă de problemele sociale și de educație ale tineretului, principesa Ileana s-a ocupat de organizarea cercetașelor din România și astfel a creat Asociația Creștină a Femeilor – organizație echivalentă cu Y.W.C.A. (Young Women Christian Association), devenind conducătoarea filialei pentru tineret, cunoscută sub numele de ‘Triunghiul Albastru’”.

(Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004, p. 96)

„În anul 1926  Ileana călătorește împreună cu regina Maria și fratele ei Nicolae în Statele Unite, apoi în Spania”. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ileana_Principesă_a_României)

„La 27 iulie 1931 s-a căsătorit la Sinaia, cu contele Anton de Habsburg, arhiduce de Austria și principe de Toscana. Căsătoria civilă a avut loc la Pelișor, iar cea religioasă la Peleș. Principesa Ileana și-a păstrat cetățenia română și după căsătorie. Cei doi soți s-au stabilit la München, apoi, după un an s-au mutat la Mödling, lângă Viena, iar în 1934 au cumpărat castelul din Sonnberg.

Din această căsătorie au rezultat șase copii: Ștefan (n. 1932), Maria-Ileana (n. 1933-1959), Alexandra (n. 1935), Dominic (n. 1937), Maria Magdalena (n. 1939) și Elisabeta (n. 1942)”

(Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004, p. 97)

„În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, principesa Ileana a activat ca infirmieră la Crucea Roșie, organizație care a delegat-o să asigure îngrijirea militarilor români răniți aflați în spitalele din Germania. De asemenea, la castelul Sonnberg, a înființat o infirmerie de douăzeci de paturi, iar în 1940, cu resurse proprii, a fondat, lângă castelul Bran – pe care l-a moștenit de la mama sa, Spitalul „Inima Reginei”,  numele acesta indicând și prezența fizică în acele locuri a inimii Reginei Maria”.

(Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004, p. 98)

„S-a străduit, necruțându-se, suportând oboseala, propriile ei suferințe fizice fără a le da întâietate, acceptând fără crâcnire și umilințele (care nu le ocolesc nici pe principese, nici pe regine) pentru a întemeia dispensare, mai întâi modeste, cu utilaj adaptat prin munca proprie și a celor câtorva persoane devotate, mai apoi obținând sprijin de la câțiva binevoitori sau prieteni, ca generalul Nicolae Tătăranu sau inginerul Malaxa, organizând spitale și servicii de chirurgie, pentru răniți, dar și pentru orice ființă umană în suferință. Totdeauna supunându-se celor pe care îi atrăgea în aceste acțiuni pentru competența și devotamentul lor. S-a considerat totdeauna subalternă, bunăoară, a doamnei Podgoreanu, a surorilor Băicoianu, a doctorului în care avea încredere pentru îngrijirea răniților și bolnavilor”.

(Ileana, principesă de România, arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou, București, Humanitas, 1999, p. 6)

„În ianuarie 1948, după abdicarea Regelui Mihai I, principesa Ileana a părăsit țara, împreună cu ceilalți membri ai Familiei regale. S-a stabilit în 1950 în SUA, unde a publicat lucrări memorialistice: “I Live Again” (1951, tradusă și în limba română, în 1999 „Trăiesc din nou”) și “Hospital of the Queen s Heart” – „Spitalul Inima Reginei” (1954)”.

(Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004, p. 98)

ion-mamina-regalitatea-in-romania-1866-1947 Regalitatea - o pagină din istoria României

Alexandru Paleologu în Prefața cărții „Trăiesc din nou” afirmă următoarele: „Ca autoare, Domnița Ileana, care nu a scris decât ca să explice americanilor tot ce aceștia ignoră sau nu pricep din Europa, mai cu seamă din România, dovedește un talent portretistic și un simț de observație prompt și infailibil, cu expresie percutantă, definitivă. Talentul ei literar este asemenea cu al Reginei Maria în ce privește evocările, tipurile și caracterele umane, intuirea sentimentelor, percepția detaliilor amuzante sau emoționante, înțelegerea imediată, chiar divinația și asumarea suferinței semenilor. Față de Regina Maria, care se vroia (așa e trecut în carte) și efectiv era o remarcabilă scriitoare, Domnița Ileana are în plus o mai sigură privire asupra politicului, o luciditate și o obiectivitate a judecății care-i permit o perfectă detașare. Ea nu se vroia scriitoare, nu avea decât o singură pretenție, cea de a fi infirmieră, mai exact <asistentă>”

(Ileana, principesă de România, arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou, București, Humanitas, 1999, p. 6)

„La începutul anului 1954 divorțează, iar la 19 iunie în același an se căsătorește cu medicul Ștefan Isărescu (de care se desparte în 1960). În anii următori publică o serie de lucrări cu caracter meditativ-dogmatic ortodox. După pierderea fiicei sale celei mari (Maria-Ileana) dispărută într-un accident de avion, principesa Ileana hotărăște să se retragă din cele lumești și astfel devine călugăriță ortodoxă (mai 1962) sub numele de Maica Alexandra (vezi Bev. Cooke, Principesă și monahie. Domnița Ileana – Maica Alexandra, București, Sophia, 2011). Ea fondează Mănăstirea „Schimbarea la Față” la Elwood City, lângă Pittsburgh. Revede România în 1990.  A încetat din viață la 21 ianuarie 1991 la Youngstown, Ohio, SUA și a fost înmormântată la mănăstirea pe care a întemeiat-o”

(Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004, p. 98)

Clipboard01

Dacă doriți să aflați mai multe informații despre Principesa Ileana, vă invităm la  Biblioteca Județeană ASTRA și la filialele acesteia pentru a împrumuta următoarele titluri:

  • Iulian Voicu, Emanuel Bădescu, Regalitatea – o pagină din istoria României / Royalty – a Page of Romania’s History, București, Alcor Impex SRL, 2000;
  • Ion Mamina, Regalitatea în România 1866-1947: instituția monarhică, Familia regală, domniile, contribuții la dezvoltarea instituțiilor culturale, monumentele de for public, cronologie, București, Compania, 2004;
  • Cooke, Principesă și monahie. Domnița Ileana – Maica Alexandra, București, Sophia, 2011;
  • Ileana, principesă de România, arhiducesă de Austria, Trăiesc din nou, București, Humanitas, 1999, p. 6;
  • Ileana principesă a României, Spitalul „Inima Reginei”, București, Humanitas, 2018.

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Bâlea

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Principesa Ileana / Domnița Ileana / Maica Alexandra (5 ianuarie 1909 – 21 ianuarie 1991)

Vizita Ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București, E.S. domnul Adrian Zuckerman, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Joi, 14 ianuarie 2021, Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, E.S. domnul Adrian Zuckerman, a efectuat o vizită la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Cu acest prilej, instituția sibiană de cultură a intrat în posesia unei donații de publicații din partea oaspeților. La întâlnirea cu delegația Ambasadei SUA la București au participat reprezentanții Bibliotecii ASTRA Sibiu și ai presei locale.

Vizita Ambasadorului SUA la Bibl ASTRA Sibiu1Vizita Ambasadorului SUA la Bibl ASTRA Sibiu

În prima parte a întâlnirii, oaspeții au vizitat sediul istoric al Bibliotecii, unde au avut ocazia să admire obiectele și documentele cu valoare patrimonială aflate în fondul Colecțiilor Speciale, în spațiul Muzeului Asociațiunii și al Sălii Festive. Gazdă și ghid în turul cultural al sediului istoric al Bibliotecii ASTRA a fost domnul Bogdan Andriescu, custode al Colecțiilor Speciale, care a subliniat importanța fondurilor documentare existente.

Vizita Ambasadorului SUA la Bibl ASTRA Sibiu2Vizita Ambasadorului SUA la Bibl ASTRA Sibiu3

A urmat apoi deplasarea către American Shelf | Raftul American, situat în Sala de Lectură de la etajul V al sediului nou. Spațiul cuprinde peste 350 de volume donate de către Ambasada Statelor Unite ale Americii. Noua donație completează această importantă colecție care cuprinde lucrări din numeroase domenii, cel mai bine reprezentate fiind istoria, literatura americană și cartea pentru copii.

Ambasadorul SUA in vizita la Bibl ASTRA Sibiu

În discursul său, domnul Ambasador Adrian Zuckerman a subliniat importanța menținerii colaborării bilaterale în vederea consolidării demersurilor culturale și de cercetare.

Reprezentantul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, domnul Bogdan Andriescu, a precizat că donația este deosebit de valoroasă dat fiind faptul că achiziționarea unor astfel de documente, imprimate la edituri americane prestigioase, se realizează mai dificil de pe piața internă de carte. Apoi a oferit oaspetelui, la rândul său, un set de publicații care valorifică fondurile arhivistice conținând informații legate de patrimoniul de carte românească veche din comunități sibiene și brașovene: „Carte românească veche în comunități sibiene. Repertoriu”, „Carte românească veche în parohii greco-catolice din Județele Sibiu și Brașov” și „Carte românească veche în Rășinari”.

Vizita Ambasadorului SUA la Bibl ASTRA Sibiu - donatie cartepublicatii donate Ambasada SUA

Publicațiile primite drept donație de Biblioteca ASTRA Sibiu din partea Ambasadei SUA la București vor fi înregistrate și incluse în spațiul Raftului American, acestea contribuind esențial la dezvoltarea colecției pusă la dispoziția publicului.

***
Evenimentele și proiectele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Vizita Ambasadorului Statelor Unite ale Americii la București, E.S. domnul Adrian Zuckerman, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Ziua Culturii Naționale

„Educaţiunea e cultura caracterului, cultura e educaţiunea minţii”.
(Mihai Eminescu)
 

         Ziua Culturii Naționale este o sărbătoare națională, care are loc anual în România pe data de 15 ianuarie cu scopul de a promova cultura, arta și efortul academic.

Ziua de 15 ianuarie, a fost aleasă ca Zi a Culturii Naționale, întrucât reprezintă data nașterii poetului național al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889).

Ziua Culturii Naționale a fost stabilită prin Legea Nr. 238 din 7 decembrie 2010.

„Trebuie să arătăm respect acelor personalități prin ale căror eforturi și geniu, putem sărbători astăzi Ziua Culturii Naționale, și să le omagiem. În aceeași măsură, este datoria noastră să creăm condițiile pentru ca și peste ani, cei ce ne vor urma să aibă ce omagia, să încurajăm și să cultivăm talentul”[1], a declarat Lucian Romașcanu, ministrul culturii și identității naționale în anul 2018.

 Azi, 15 ianuarie 2021, se împlinesc 171 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu.

„Cu gândiri și cu imagini
Înnegrit-am multe pagini
Ș-ale cărții, ș-ale vieții,
Chiar din zorii tinereții”.

(Mihai Eminescu)

Anul trecut, biblioteca de la Filiala Bâlea a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu l-a omagiat pe marele poet Mihai Eminescu, în cadrul unei activități organizate de bibliotecar Daniela Sava împreună cu clasa a VIII-a de elevi de la Colegiul Tehnologic Mârșa care au fost însoțiți la bibliotecă de profesoara de limba română, Dumitru Mădălina.

Anul acesta, din cauza contextului epidemiologic actual, organizarea diferitelor manifestări culturale în incinta bibliotecii este restricționată, de aceea voi schimba puțin registrul și voi vorbi în rândurile care urmează despre cultură, educație, valori, bibliotecă pentru a omagia această zi importantă pentru națiunea română.

 Conform definiției din dicționar, prin „cultură înțelegem totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori, iar om de cultură este o persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale multe și temeinice.” [2]

Atunci când mă gândesc la cultură, implicit mă gândesc la educație și valori, la bibliotecă și cărți, fără de care cultura nu se poate dobândi. Când rostesc cuvântul educație, mă refer în primul rând la cei șapte ani de acasă, la educația primită în familie care reprezintă baza dezvoltării ulterioare a fiecărui individ. Climatul familial adecvat, modelele de comportament ale părinților, regimul vieții în familie în general sunt determinante pentru copilul în formare.

Ce este educația, de fapt? „Educația cuprinde ansamblul influențelor, acțiunilor, activităților desfășurate pentru formarea, dezvoltarea, modelarea personalității umane, pentru integrarea sa optimă în societate. Educația reprezintă activitatea socială complexă constituită din ansamblul acțiunilor conștiente, sistematice și organizate, desfășurate cu scopul formării și dezvoltării personalității umane în concordanță cu nivelul de dezvoltare al societății.” [3]

Când vorbesc de educație, mă gândesc de asemenea la „educația formală care se realizează în cadrul instituțiilor specializate (grădinițe, școli, universități, centre de perfecționare, etc.) cu scopul formării și dezvoltării personalității umane în plan intelectual, moral, estetic, fizic și tehnologic, pe baza unor documente oficiale (planuri de învățământ, programe școlare, manuale școlare, cursuri, etc.). Educația formală valorifică activitatea de instruire organizată în cadrul sistemului de învățământ sub îndrumarea unor cadre didactice specializate care dispune de o serie de competențe și anume, competențele de natură științifică, de natură psihopedagogică, de natură psihosocială la care trebuie să adauge competențele socioafective.” [4]

„…școala, spune Mihai Eminescu,  n-ar trebui să fie o magazie de cunoștințe străine, ci o gimnastică a întregii individualități a omului; elevul nu e un hamal, care-și încarcă memoria cu saci de coji ale unor idei străine, sub care geme, ci un om care esercită toate puterile proprii ale inteligenței, întărindu-și aparatul intelectual, precum un gimnast își împuternicește până-n gradul cel mai mare aparatul fizic, fie-n vigoare, fie-n îndemânare.” [5]

Termenul de educație este strâns legat de termenul de valori, în sensul că se poate vorbi despre o „educație a valorilor, o educație axiologică, care este mai puțin cunoscută în literatura pedagogică, însă referirile la lumea valorilor sunt destul de frecvente în pedagogia universală și românească. Sub aspectul acțiunii concrete, educația în perspectiva axiologică ar însemna orientarea procesului educativ pe traiectele cele mai bune” [6], adică toate laturile educației (toți cei implicați în practicile de formare curente – familie, școală, bibliotecă) să aibă în vedere transmiterea valorilor fundamentale: bine, adevăr, frumos.

„Cultura, valorile și educația sunt interactive. Educația trimite către cultură, cultura obligă la o anumită formă de educație, iar valorile sunt astfel puse într-o lumină nouă – creând un soi de omogenitate la nivel de societate și o determinare comună către a repune cultura acolo unde îi este locul într-o țară care vrea să crească sănătos.” [7]

De asemenea, când vorbesc de educație mă gândesc că aceasta este importantă în dobândirea culturii, în special a culturii generale, dar nu este suficientă. De ce? Deoarece consider că biblioteca este o altă componentă care vine în sprijinul educației realizate în școală, ea ne ajută de asemenea la formarea culturii generale, prin dobândirea unor cunoștințe suplimentare, tocmai datorită studiului sau lecturării unor cărți pe care biblioteca le pune la dispoziție (cărți din toate domeniile, în funcție de nevoile utilizatorilor: copii, adolescenți, adulți), la îmbogățirea vocabularului și a bagajului de cunoștințe, a orizontului cultural în general, dar totodată ea ne ajută și la formarea culturii profesionale. De ce? Deoarece ea facilitează integrarea socială și profesională a tinerilor în diversele sectoare de activitate. Copiii și tinerii trebuie deprinși de mici cu mersul la bibliotecă, cu cărțile, cu lectura pentru a se crea o apropiere strânsă între ei și bibliotecă, deoarece aceasta le va oferi acestora posibilitatea să-și formeze cu timpul o serie de deprinderi, abilități și priceperi cu ajutorul cărora vor realiza progrese în procesul de instruire și o mai bună alegere în orientarea profesională.

„Rostul bibliotecii, spune George Călinescu, este acela de a fi o fereastră permanent deschisă spre grădinile culturii actuale.” [8]

 

„Bibliotecile nu-i sprijină doar pe  copii și tineri în procesul de educație și formare, ci au ieșit și în întâmpinarea adulților, deoarece ele au devenit treptat centre în care adulții își pot dezvolta abilitățile digitale, iar bibliotecarii și-au asumat în mod voluntar rolul de asistență publică pentru a ajuta oamenii în cadrul procedurilor administrative on-line. În ultimii ani, ei au jucat, de asemenea, un rol important de orientare în utilizarea de dispozitive inteligente, publicul solicitând ajutor în aceste instituții considerate de încredere. Bibliotecile joacă un rol important în educația adulților, deoarece îi învață să comunice cu statul prin intermediul instrumentelor digitale și oferă persoanelor în vârstă formare individuală gratuită” [9]. Prin urmare, am putea afirma că bibliotecile pot fi considerate instituții educaționale și non-culturale, deoarece ele susțin mediul de învățare prin toate activitățile pe care le derulează în cadrul ei.

Ca o concluzie putem afirma că Ziua Culturii constituie un moment special al reunirii românilor în jurul valorilor naționale în această zi de 15 ianuarie, prilej de mândrie și bucurie a faptului că suntem români. „Cultura descrețește frunți, cultura învață, și dezvoltă, iar evenimentele culturale bine organizate pot aduce beneficii multiple comunităților în care sunt organizate” [10].

O să închei în final cu celebrele cuvinte rostite de Mihai Eminescu: „la trecutu-ne mare, mare viitor!”

 

  1. http://www.cultura.ro/36-de-personalitati-ale-culturii-romane-omagiate-la-ateneul-roman-cu-prilejul-zilei-culturii.
  2. Coteanu Ion, Seche Luiza, Seche Mircea, DEX : Dicționarul Explicativ al Limbii Române, București, Univers Enciclopedic, 1998, p. 248.
  1. https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/formele-educatiei.
  1. https://proform.snsh.ro/baza-de-date-online-cu-resurse-educationale-pentru-sustinerea-educatiei-incluzive-de-calitate/formele-educatiei.
  1. Mihai Eminescu. O monografie în imagini, Iași, Editura Junimea, 2000, p. 107. (Mihai Eminescu, Educație și învățământ în Timpul din 12 iulie 1880).
  2. http://www.constantincucos.ro/2017/12/educatia-axiologica-tinta-si-principiu-al-formarii.
  3. zilesinopti.ro/articole/25036/cartfest-face-cultura-sa-se-simta-bine-la-cristian-povestea-festivalului-care-a-adus-cristianului-un-public-mai-mare-de-cinci-ori-decat-populatia-sa
  4. Mihai Eminescu. O monografie în imagini, Iași, Editura Junimea, 2000, p. 82.
  5. https://epale.ec.europa.eu/ro/blog/what-role-libraries-adult-education.
  6. zilesinopti.ro/articole/25036/cartfest-face-cultura-sa-se-simta-bine-la-cristian-povestea-festivalului-care-a-adus-cristianului-un-public-mai-mare-de-cinci-ori-decat-populatia-sa.

 

Bibliotecar Daniela Sava,
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu,
Filiala Bâlea

 

 

 

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Ziua Culturii Naționale

15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale – o zi de reflecție asupra Culturii Române

Filiala Valea Aurie

1

Există în fiecare dintre noi o simțire, un sentiment, o trăire anume pe care am primit-o din seva pământului strămoșesc prin rădăcinile milenare și care rămâne prinsă de sufletul nostru precum un filon de aur nativ ancorat în trupul muntelui pe vecie.

Există în noi o chemare și o emoție aparte pentru frumusețea și noblețea Oamenilor, dar mai cu seamă pentru frumusețea și perfecțiunea Lucrurilor pe care aceștia le zămislesc cu sufletul și cu mintea lor și cărora le spun OPERE LITERARE, sau SCULPTURI, sau PICTURI, sau INVENȚII sau în multe alte feluri, după cum le-a fost hărăzit.

Există o zi în fiecare an – de 171 de ani încoace – de când în constelația Culturii române strălucește o stea: e Luceafărul nostru, al românilor de pretutindeni, și lumina lui ne ajunge mereu și ne iluminează sufletele ca un soare.

Există în fiecare an o zi pe care noi toți le-o dăruim LOR. Este prinosul nostru de recunoștință și de venerație pentru acești români GENIALI, care au așezat o comoară incomensurabilă la temelia templului Culturii noastre naționale.

2

Pentru că azi este o zi în care vorbim și reflectăm mai mult la personalitățile din cultura română, vă propunem o carte-reper în care autoarele Anca Nedelcu și Elena Diana Nedelcu ne aduc o „mostră” de un an din viețile acestor GENIALI  reprezentanți ai culturii naționale: Grigore ANTIPA, Iulia HAȘDEU, Traian VUIA, Constantin BRÂNCUȘI și George ENESCU: anul 1886, un an din copilăria lor.

Cinci eroi cu vârste diferite cuprinse între 5 și 19 ani, cu vieți diferite, dar contemporani în timp, copii precoce care, prin muncă, pasiune, dăruire și modestie, prin lucrurile minunate și performanțele uimitoare care le-au încununat copilăria, se pregătesc să devină geniali, să rămână peste veacuri și milenii eroi în marea Carte a națiunii române.

Grigore Antipa este primul ecolog, primul hidrobiolog, primul oceanolog din România dar și primul personaj al poveștilor din această carte. Un mare pasionat de fauna marină, a descoperit o specie nouă de meduză și a propus primul plan de construire a canalelor din Delta Dunării.

Urmându-și studiile, pasiunea și cercetarea în domeniul faunei terestre, Grigore Antipa a lucrat în diferite grădini zoologice europene. La întoarcerea în țară, a făcut toate demersurile și a depus toate eforturile și toată stăruința pentru înființarea unui muzeu inedit de istorie naturală în București, muzeu care astăzi îi poartă numele.

DIAPORAMELE (vitrinele cu exponate tridimensionale care reproduc o arie biologică) pe care azi le admirăm cu toții în muzeele de știință ale naturii, sunt ideea și creația lui Grigore Antipa.

Încă de la plecarea tânărului Grigore în Germania la studii, îi mărturisea fratelui său dorul imens din suflet după natura Moldovei, evocând cu nostalgie frumusețea pădurii și a crângurilor din ținutul Ipoteștilor.

“- Parcă îmi vine să inventez ceva, un fel de cutie fermecată, în care să car natura asta cu mine. Ca un fel de cameră mare cu geamuri în care să pui și un animal, o pasăre și niște plante. Una să fie cutia cu natura de la Bălceni, alta de la munte, alta…”

Cât de nostalgice și de simple sunt cuvintele băiatului în redarea autorilor, dar și cât de profunde în efectul lor de mai târziu, prefigurând parcă ideea și inovația cu care marele om de știință devenea cunoscut în întreaga lume.

Cartea „GENIALII” este un veritabil material informativ și documentar cu valoare educativă în care copiii au posibilitatea să se regăsească și să se bucure, să fie stimulați în inițiativele lor și mai apoi motivați în demersurile lor viitoare, având acum modele concrete dar și o lectură interesantă. O carte frumoasă care, dincolo de realitățile concrete pe care le surprinde din copilăria personajelor, are o duioșie și o emoție aparte care se contopesc cu melancolia și nostalgia frumoaselor aduceri aminte pe care copiii geniali le trăiesc uneori cu naivitate specifică vârstei, alteori cu o maturitate precoce, toate motivate de o dorință acerbă de CUNOAȘTERE.

Dragi copii, vă invit cu mare bucurie să citiți această carte, să aflați lucruri interesante și întâmplări inedite din copilăria celor cinci GENIALI. Să trăiți prin lectură nostalgia lucrurilor frumoase și bucuria succesului deplin care poate veni într-o zi pentru fiecare dintre voi prin studiu, muncă devotată și perseverență.

 
Material realizat de Gabriela Dordea, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Valea Aurie

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale – o zi de reflecție asupra Culturii Române

Omagiu Mihai Eminescu de Ziua Culturii Naționale

Filiala Hipodrom

În fiecare an, la 15 ianuarie, este marcată Ziua Culturii Naționale, data fiind aleasă în semn de omagiu față de poetul național, Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889).

15 Ianuarie 2021 – o zi cu dublă semnificație:

  • 171 de ani de la nașterea celei mai importante voci a literaturii române – Mihai Eminescu ”Luceafărul poeziei românești” – lumina neamului nostru.
  • Ziua Culturii Naționale reprezintă nu numai o zi în care celebrăm nașterea poetului nepereche, ci și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, a esenței românismului din sufletul fiecăruia dintre noi. Ziua Națională a Culturii promovează cultura, arta și efortul academic.

136050621_1292347961131895_966794120464896057_n136209335_876446032895383_1564641282404978691_n136100948_187069693151061_859328566341899268_n

Citate din scrierile lui Mihai Eminescu:

„Citește! Numai citind mereu, creerul tău va deveni un laborator nesfârșit de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții.”
„Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul.”
„Școala va fi școală când omul va fi om și statul va fi stat.”
„Între caractere și inteligențe n-ar trebui să existe alegere. Inteligențe se găsesc foarte adesea, caractere, foarte arare.”

Material realizat de Tania Caras, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Hipodrom

 

Eminescu - material Hipodrom

 

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Omagiu Mihai Eminescu de Ziua Culturii Naționale

Ziua Culturii Naționale 2021 sărbătorită la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale a României, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu propune celor interesați două expoziții de carte, disponibile pentru vizionare în perioada 15 – 31 ianuarie 2021.

Afis Ziua Culturii Nationale 2021 - Biblioteca ASTRA

„Cartea românească veche în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu” este un  demers cultural care pune în evidență capitalul patrimonial de carte românească veche, valorificând în format vizual elemente din patrimoniul cultural material scris al Colecțiilor Speciale de la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.

20210114_103854 20210114_103928

„Este important să cartografiem și să aducem la lumină pentru publicul larg cele mai vechi elemente din colecțiile Bibliotecii ASTRA, tocmai pentru a transmite generațiilor viitoare fundamentul patrimoniului cultural scris în limba română. De aceea, strategia noastră de dezvoltare cuprinde și astfel de inițiative expoziționale menite să valorifice documentele vechi”, subliniază Silviu Borș, manager al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

20210114_103944 20210114_103915

În expoziție sunt incluse imaginile foilor de titlu ale unor cărți românești vechi: Acathist, Sibiu, 1801; Alfavita sufletească, Sibiu, 1803; Penticostar, Sibiu, 1805; Carte de învățături creștinești, Blaj, 1806; Mineiul lunii ianuarie, Buda, 1805; Apostol, Blaj, 1802; Ioan Bob, Teologie dogmatică și moralicească. Despre Taina Euharistiei, Blaj, 1802; Gheorghe Șincai, Elementa linguae daco-romanae sine valachicae, Buda, 1805; Gheorghe Șincai, Hronica românilor, Buda, 1808; Petru Maior, Istoria Bisericii române, Buda 1813; Petru Maior, Propovedanii la îngropăciunea oamenilor morți, Buda, 1809. De asemenea, iubitorii de carte românească veche vor regăsi reproducerile foilor de titlu ale unicatelor Gratulație întru cinstea Preasfințitului domn Vasilie Moga, Vestire, Sibiu, 1803; Bucoavnă, Sibiu, 1803.

Cea de-a doua expoziție, intitulată „Opera lui Mihai Eminescu”, cuprinde volume de poezie și câteva tomuri din seria manuscriselor eminesciene, coordonată de Academia Română.

20210114_104010

În egală măsură, vizitatorii pot admira expoziția fotodocumentară „Casa Regală a României, păstrătoare și promotoare a tradițiilor românești”, care rămâne pe simezele Bibliotecii ASTRA până în data de 20 ianuarie 2021. Acest proiect expozițional reunește fotografii aflate în colecțiile Muzeului National Cotroceni și ale altor instituții culturale partenere: Arhivele Naționale ale României; Muzeul Național a Țăranului Român; Muzeul Municipiului București; Muzeul Național de Istorie a României; Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”;  colecția Daniel Mladin.

Cei interesați de vizitarea expozițiilor sunt invitați în Foaierul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, Sediul nou, str. George Barițiu, nr. 7, în intervalul orar 09:00 – 17:00 (luni – vineri).

***
Toate evenimentele și proiectele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Ziua Culturii Naționale 2021 sărbătorită la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

In memoriam Părintele Academician Mircea Păcurariu

În 13 ianuarie 2021 a trecut la cele veșnice Părintele Academician Mircea Păcurariu, eminent dascăl și cercetător în domeniul teologiei și istoriei. A fost un profesor dedicat, care a format cu dăruire, calm și fermitate, de-a lungul timpului, generații de tineri, studenți și viitori preoți, cultivând permanent spiritul de studiu și disciplină. A lăsat în urma sa o operă de cercetare impresionantă, care aduce la lumină istoria Bisericii Ortodoxe Române și rolul ei major în definirea culturală și morală a poporului nostru. A fost membru al Asociației Transilvane pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA) și membru titular al Academiei Române, viața sa profesională fiind apreciată de toți cei care i-au fost aproape și răsplătită cu numeroase medalii și distincții.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Parintele Mircea Pacurariu

Un gând adresat

In memoriam Pr. Prof. Acad. Dr. Mircea Păcurariu

Pe data de 15 ianuarie, de Ziua Culturii, exact în ziua înmormântării, am aflat despre plecarea la Domnul a Pr. Prof. Acad. Dr. Mircea Păcurariu. Această veste m-a întristat profund, însă având în vedere vârsta venerabilă a Părintelui, de aproape 90 de ani și ținând cont de Troparul Învierii: Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le” (care se rostește la fiecare înmormântare și la pomenirile făcute pentru cei adormiți, întrucât moartea este văzută în spiritul învierii), nu pot decât să mă consolez cu gândul că în decursul acestor ani îndelungați plini de trudă și osteneală, Părintele Magistru și-a îndeplinit misiunea de dascăl, de slujitor al altarului Bisericii și al scrisului, și nu în ultimul rând de formator de caractere (de-a lungul întregii sale vieți a format numeroase generații de absolvenți ai Facultății de Teologie, precum și numeroși ucenici care i-au stat în preajmă și i-au continuat activitatea) și a plecat la Domnul mulțumit și cu conștiința împăcată că a „desăvârșit totul, întru toate”.

Date biografice:

Părintele Magistru Mircea Păcurariu, profesor de Teologie și istoric a văzut lumina zilei la 30 iulie 1932 în Ruși, în sânul unei vechi familii de preoți de pe meleaguri hunedorene. Tatăl său, Ștefan Păcurariu (1904-1978), originar din Zlaști (azi cartier al municipiului Hunedoara), a îndeplinit timp de 37 de ani misiunea de preot paroh în comuna Ruși, cu filia Strei (județul Hunedoara), fiind a cincea generație de slujitori ai Bisericii.

Studii:

Părintele Profesor Mircea Păcurariu a urmat cursurile școlii elementare din Orăștie (1939-1940) și Deva (1940-1943), apoi pe cele ale Liceului de băieți, „Decebal” din Deva (1943-1951), În anul 1951 s-a înscris la Facultatea de Istorie a Universității din Cluj (1951-1952), însă din cauza „originii sale nesănătoase” a fost exmatriculat în pofida rezultatelor excepționale la examene. În această situație și datorită tradiției din familie, s-a reorientat spre Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1952-1956). A urmat apoi cursuri de doctorat – specialitatea Istoria Bisericii Române – la Institutul de Teologie din București (1956-1959), obținând doctoratul în anul 1968. În ziua de 17 iunie, și-a susținut, în fața unei prestigioase comisii, teza de doctorat, cu titlul „Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Țara Românească și Moldova în secolele XVI-XVIII”, obținând nota maximă, adică nota 10.

Activitatea didactică:

După finalizarea studiilor, a ocupat, timp de o lună și jumătate, funcția de bibliotecar la Eparhia Romanului, iar la 15 octombrie 1959, Mitropolitul Iustin Moisescu l-a numit profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț (1959-1961). A fost numit apoi asistent – pentru Limbile Latină și Greacă (1961-1970), conferențiar (1970), apoi profesor titular (1971) la catedra de Istoria Bisericii Române la Institutul Teologic Universitar din Sibiu) și profesor suplinitor al aceleiași catedre la Facultatea de Teologie a Universității din Iași. Între anii 1992-2000 a îndeplinit funcția de decan al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu. S-a pensionat în anul 2002, dar a rămas profesor emerit la aceeași facultate. În 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, apoi membru titular, în 2015. A fost hirotonit diacon în 1970, preot în 1971 și iconom stavrofor în 1976.

Distincții:

De-a lungul timpului s-a bucurat de numeroase distincții: Ordinul Național „Steaua României” acordat pentru „slujirea cu cinste, evlavie, și dragoste de oameni a cuvântului lui Dumnezeu”, Ordinul „Crucea Patriarhală” în mai multe rânduri, acordat de către Patriarhii: Iustin Moisescu, Teoctist Arăpașu și Daniel Ciobotea pentru „activitatea meritorie îndelungată desfășurată pe tărâm pastoral-misionar, administrativ-bisericesc, didactic-educativ și social-filantropic” și, nu în ultimul rând „Crucea Șaguniană” înmânată de către Înaltpreasfințitul Mitropolit al Ardealului, Laurențiu Streza.


Părintele Profesor Mircea Păcurariu mi-a fost decan în perioada anilor de studii (1992-1996) și profesor la disciplina Istoria Bisericii Ortodoxe Române, în cadrul Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” pe care am urmat-o, dar și la Masterul de Studii Aprofundate (1997). Mi-l amintesc ca pe un decan autoritar, dar corect, care impunea respect, un profesor erudit, extrem de serios, însă, într-un context mai restrâns, de pildă în cadrul orelor de la Studiile de Master am remarcat un părinte profesor plin de o căldură sufletească pe care arar i-o întrezăreai în alte împrejurări ca student al facultății. Apoi, pe vremea când eram bibliotecar la biblioteca Facultății de Teologie, îmi amintesc cum, adeseori, părintele profesor mă suna cu rugămintea de a-i căuta diferite titluri care-i serveau în munca de cercetare(cărți, articole în diferite reviste), întrucât, deși se retrăsese din activitatea la catedră în acea perioadă, păstrând doar rolul de îndrumător la tinerii care se aflau la doctorat, domnia sa și-a continuat munca de cercetare, aș putea spune până la finalul vieții, atunci când și „condeiul dumnealui și-a găsit odihna binemeritată”.

Fac aici o paranteză, „erudiția”, prin definiție, înseamnă „cunoașterea temeinică a uneia sau a mai multor științe, ea mai înseamnă cultură vastă”. Aceasta se câștigă în timp, cu foarte multă trudă, după ani mulți de studiu și cercetare. Părintele profesor Mircea Păcurariu era un profesor erudit, deoarece avea o cultură vastă, a cunoscut foarte bine știința pe care, nu doar a predat-o la facultate, dar pe care a aprofundat-o pe tot parcurul vieții lui prin numeroasele cercetări în domeniu. Ca istoric, a continuat munca înaintașilor lui Ioan Lupaș și Silviu Dragomir, dar am putea spune că i-a și întrecut în ce privește cercetarea istorică și osteneala cărturărească. Și întrucât e greu de cuprins în câteva cuvinte întreaga operă scrisă de Părintele Profesor Mircea Păcurariu, voi atașa, la aceste rânduri, paginile din Dicționarul Teologilor Români, unde pot fi consultate atât titlurile articolelor, cât și ale lucrărilor valoroase pe care părintele le-a scris cu atâta trudă în decursul vieții.

Vârsta de aproape 90 de ani, pe care o avea părintele, biblică am putea spune, nu a fost întâmplătoare. Domnul l-a binecuvântat cu acești ani, tocmai în scopul de a-și împlini menirea ce i-a fost lăsată: aceea de preot slujitor și duhovnic, profesor și scriitor de cărți, precum și savant în știința istoriei, mai precis a Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, precum și aceea de academician, menire pe care a dus-o la bun sfârșit prin toată osteneala sa zilnică, și nu a uitat, la finalul vieții să mulțumească Domnului pentru toate binecuvântările primite și pentru tot sporul pe care l-a avut în desăvârșirea lucrării sale.

Concluzie: Faptul că a fost înmormântat pe data de 15 ianuarie, Ziua Culturii, nu e întâmplătoare, deoarece, începând cu această dată, am putea spune că se înscrie în „pleiada” sau „panteonul” marilor oameni de cultură care și-au adus, prin întreaga viață și opera lor cuprinzătoare, un rol împortant în viața spirituală și culturală a neamului.

Patriarhul Daniel, în mesajul de la înmormântare, a spus: „Părintele Profesor Mircea Păcurariu va rămâne în memoria culturii românești ca fiind cel mai mare istoric al Bisericii Ortodoxe Române din ultima jumătate de veac, o lumină de Înviere peste timp”.

A venit timpul să vă odihniți după multa trudă, Părinte Magistru Mircea Păcurariu! Fie ca Domnul să vă aducă odihna pe care o meritați, iar noi, cei care v-am cunoscut, studenți, profesori, colegi, vă vom purta mereu în suflet, în minte și în rugăciuni!

Bibliografie:

  1. Mircea Păcurariu, Dicționarul Teologilor Români, București, Univrers Enciclopedic, 1996, p. 325.

  2. https://www.ulbsibiu.ro/news/in-memoriam-parintele-academician-mircea-pacurariu/

  3. https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/in-memoriam/mircea-pacurariu-preot-profesor-savant-159843.html

  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Păcurariu

  5. https://dexonline.ro/definitie/eruditie

MDS00478MDS00475 MDS00476 MDS00477
Bibliotecar Daniela Sava,
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu,
Filiala Bâlea

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on In memoriam Părintele Academician Mircea Păcurariu

Sf. Vasile cel Mare Obiceiuri de Anul Nou

Numele de Vasile este foarte iubit și răspândit la români. Acesta vine din limba greacă și înseamnă „regal”, „rege”, „conducător” și ne amintește că fiecare om poartă ceva nobil în el: sufletul, care este mai de preț decât orice comoară sau titlu onorific. Și înainte de a îndruma și conduce pe alții, omul trebuie să fie în stare să se conducă pe el însuși, adică să-și păstreze sufletul – comoara comorilor – nepătat de păcate. Cel ce nu-și pierde sufletul și credința în viață, acela este mai bogat decât orice rege, căci doar așa îl va câștiga pe Dumnezeu și viața veșnică[1]. „Ce-i va folosi omului, dacă va câștiga lumea întreagă, dar sufletul și-l va pierde?”[2]

            După cum știm cu toții, la 1 ianuarie îl prăznuim pe Sfântul Vasile cel Mare, unul din cei mai mari ierarhi, făcători de minuni, exorciști și dascăli ai Ortodoxiei din toate timpurile. El a scris mai multe cărți de învățătură, a vindecat mulți bolnavi, a întemeiat primele spitale și azile de bâtrâni și orfani și a înfruntat pe eretici și pe împărații apostați[3].

            Vasile din Cezareea Capadociei, cunoscut sub numele de Vasile cel Mare (n. 330 d. Hr. – d. 379 d. Hr. Kayseri, Turcia) a trăit în secolul al IV-lea, el fiind considerat doctor al Bisericii și unul dintre cei trei arhiepiscopi de seamă, răsăriteni, ai Bisericii Ortodoxe, alături de Grigorie de Nazianz (numit și Teologul) și Ioan Gură de Aur. Provine dintr-o familie creștină binecunoscută, tatăl său, Sfântul Vasile cel Bătrân a fost un renumit învățător din Pont, cel care i-a fost dascăl și povățuitor fiului său Vasile, iar mama sa, Emilia a născut patru fii de parte bărbătească: Petru (care a devenit episcop al Sevastiei), Vasile, Grigorie (care a devenit episcop al Nissei) și Navcratie (pustnic și făcător de minuni), și o fiică, al cărei nume era Macrina (a devenit sfântă, după cum arată sinaxarul din 19 iulie).

            Sf. Vasile a studiat la Cezareea, la Constantinopol și Atena, remarcându-se încă din tinerețe datorită cunoștințelor  în filosofie, astronomie, geometrie, medicină și retorică. A legat o strânsă prietenie cu Grigorie de Nazianz la Atena, care a fost impresionat de inteligența și spiritul său pătrunzător. Sf. Vasile se apropie mai mult de biserică, datorită surorii sale Macrina și a episcopului Cezareii, Dianius, care îl aprecia foarte mult,  motiv pentru care i-a și încredințat o slujbă bisericească. Pentru a se desăvârși în această direcție, el vizitează mai multe mănăstiri din Egipt, Siria, Palestina și Mesopotamia, iar la întoarcerea sa în Pont înființează o mănăstire, punând astfel bazele vieții monahale sistematice, fapt pentru care este considerat pe drept cuvânt ”părintele monahismului oriental”.

            După moartea episcopului Dianius, Eusebius devine episcop în locul lui. Acesta îi încredințează lui Vasile o slujbă în cadrul episcopiei, unde, va avea ocazia să-și arate pe deplin calitățile sale spirituale și intelectuale și va avea o mare influență, atât în rândul conducătorilor imperiului, cât și în rândul populației și clerului. Vasile începe o adevărată polemică împotriva arianismului și a altor mișcări eretice. După moartea lui Eusebius , Vasile va ajunge episcop în locul lui Eusebius în Cezareea Capadociei în anul 370, fiind totodată mitropolit al Capadociei și exarh al Pontului, a cărui autoritate s-a întins între Balcani, Mediterana, Marea Egee, ajungând până la Eufrat. Cel mai mare susținător al lui a fost Sf. Grigorie de Nazianz.

            Vasile s-a ocupat de organizarea bisericii și a luptat pentru drepturile clerului, punând în același timp un mare accent pe temeinica pregătire canonică și spirituală a preoților. El nu i-a neglijat nici pe cei săraci și oprimați, inițiind numeroase acte de caritate. Vasile se stinge din viață în anul 379, la vârsta de 49 de ani. La înmormântarea lui, ca dovadă a marii lui popularități, au participat mulți creștini, evrei, păgâni, localnici dar și străni.

            Sfântul Vasile cel Mare a scris numeroase cărți împotriva lui Eunomius și a arianismului în general, în care apără teza Trinității. În „De Spirito Sacto”, Sf. Vasile tratează chestiunea Sfântului Duh și combate anumite mișcări care negau existența Duhului Sfânt. De asemenea, a scris un mare număr de lucrări exegetice despre „Psalmi” (așa cum tâlcuiește Sfântul Vasile cel Mare, cartea Psalmilor este o „vistierie obștească de învățături bune, dând fiecăruia, după sârguința lui, ce i se potrivește. Tămăduiește rănile vechi ale sufletelor și aduce grabnică însănătoșire celui de curând rănit; îngrijește pe cel bolnav și păstrează sănătos pe cel care nu-i atins de boală; într-un cuvânt, îndepărtează, pe cât este cu putință, patimile care s-au încuibat, în diferite chipuri, în viața oamenilor”[4]), Isaia și Iov, 24 de predici și multe discursuri. Alte scrieri importante: „Regulile Monahale”, „Moralele, despre Judecata lui Dumnezeu”, „Despre Religie” și „366 de epistole”, multe cu caracter dogmatic, altele cu caracter apologetic. De o importanță majoră sunt și „Liturghia Sfântului Vasile” și „Molitfele Sfântului Vasile” care se folosesc în cadrul slujbelor religioase.

            Sf. Vasile este unul dintre „Cei Trei Capadocieni” alături de Grigore de Nyssa și Grigore de Nazianz, fiind însă cel mai important dintre ei.

            După cum vedem în calendarul ortodox, Sf. Vasile este celebrat pe data de 1 ianuarie (această dată e considerată începutul anului civil, întrucât anul bisericesc începe la data de 1 septembrie), dar și pe 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Ioan Gură de Aur (Chrysostom) și Sf. Grigore de Nazianz, sărbătoare care poartă numele de Sfinții Trei Ierarhi – stabilită încă din 1081 de către Ioan Patriarhul Constantinopolului în memoria acestor mari sfinți și teologi ortodocși[5].

            Pentru a recunoaște valoarea teologică a Sfinților Trei Ierarhi, prin hotărârea luată la Atena la primul Congres al profesorilor de teologie, din anul 1936, Sfinții Trei ierarhi au devenit patronii spirituali ai instituțiilor de învățământ teologic ortodox din întreaga lume[6].

            Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem spune că „Viața Sfântului Vasile cel Mare este o icoană a dragostei, un exemplu de bunătate și dăruire. Sfântul și-a împărțit averea săracilor, s-a călugărit și a întemeiat numeroase așezăminte de binefacere pentru cei nevoiași: azile, spitale, cantine pentru săraci și școli. A murit la vârsta de 49 de ani, dar viața sa a rămas ‘un punct de referință pentru istoria creștinismului’”[7].

            Data de 1 ianuarie 2021 poate fi considerat un nou început, și, ca orice început, acesta este un prilej de înnoire a vieții noastre prin rugăciune, milostenie și iertare, dar totodată poate constitui și un prilej de a-l ruga pe Sf. Vasile să mijlocească pentru încetarea pandemiei și de a ne aduce un an mai bun, cu sănătate, plin de speranță și bucurie!

            Cei care doresc să citească mai multe despre viața și activitatea Sf. Vasile cel Mare, sunt invitați la Biblioteca ASTRA pentru a împrumuta „Viețile Sfinților pe luna ianuarie” sau „PSB 17” („Părinți și Scriitori Bisericești 17 – Scrieri”) sau de ce nu, alte scrieri ale acestuia.

            De asemenea, prin intermediul Serviciului BiblioSuport puteți obține informații și documente, la cerere, scriind un email la adresa: bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro

Obiceiuri de Sărbători (Anul Nou):

            După cum se știe din bătrâni, există câteva obiceiuri frumoase la Crăciun (mersul cu colindul) sau la Anul Nou (mersul cu Steaua, Sorcova, Plugușorul, etc), obiceiuri care se transmit din generație în generație pentru a nu fi uitate. Voi face câteva referiri cu privire la obiceiurile care privesc Anul Nou:

  1. Steaua: „Începând cu întâia zi de Crăciun și sfârșind în ziua de Bobotează pretutindeni, sau numai până la Sf. Vasile, pe-alocuri pe unde trăiește poporul român, copiii umblă cu Steaua, în satul lor și în alte sate. De obicei, cu o stea umblă doi sau trei stelari, simbolizând prezența celor trei crai sau magi, și foarte rar se întâmplă să meargă cu steaua mai mulțu stelari.

            Steaua se face dintr-o veșcă / văcălie = coajă de tei din care se fac sitele, o sită veche

            sau altceva, în care se pun niște bețe, obișnuit 6, 8, 12, coarne triunghiulare, care se

            învelesc cu hârtie de felurite culori.”

           (Colinde: Colinde; Poezii de iarnă; Strigături; Obiceiuri de sărbători, București,

            Andreas Print, 2013, pag. 12);

  1. Sorcova: „Umblatul cu Sorcova este un obicei foarte vechi, practicat în toate zonele țării. În dimineața primei zile a Anului Nou, copii de diferite vârste merg cu Sorcova. Ei își pregătesc din vreme o crenguță de măr sau dintr-un alt pom cu flori confecționate din hârtie colorată și cu panglici. Versurile Sorcovei au fost create de popor și exprimă urări de sănătate, de viață îndelungată, luminoasă, plină de realizări.” (Colinde: Colinde; Poezii de iarnă; Strigături; Obiceiuri de sărbători, București, Andreas Print, 2013, pag. 64);
  1. Plugușorul : „Umblatul cu Plugușorul este un obicei foarte vechi, născut din dorința omului de rodnicie a pământului. Plugușorul a devenit cel mai frumos cântec tradițional de Anul Nou, rostit de cete de tineri, îmbrăcați în costume naționale, care umblă din casă în casă, prin tot satul. În timpul recitării textului, tinerii pocnesc din bice, sună din clopoței și tălăngi sau strigă: <hăi-hăi>”. (Colinde: Colinde; Poezii de iarnă; Strigături; Obiceiuri de sărbători, București, Andreas Print, 2013, pag. 70).

            Cu prilejul Noului An 2021, Biblioteca de la Filiala Bâlea urează tuturor utilizatorilor Bibliotecii ASTRA și ai filialelor, dar și celor care poartă numele de Vasile sau Vasilica, un sincer și călduros „La Mulți Ani!”

            Și ca să fim în asentimentul celor redate aici, vă urăm și noi:

 

Sorcova

 

Sorcova

Vesela,

Să trăiți,

Să-nfloriți,

Ca un măr,

Ca un păr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul,

La anul și la mulți ani!

 

Plugușorul

 

Aho, aho!

Seara Sfântului Vasile,

Fie-vă cititori, de bine!

De cum seara  a-nserat,

Noi cu plugul ne-am luat,

Pe la case să urăm,

Pe cititori să-i colindăm…

 

[1]Lumea credinței pentru copii, Anul I, nr. 10-11 decembrie 2005-februarie 2006, pag. 11.

[2]  Sfânta Scriptură, Evanghelia după Matei cap. 16, 26.

[3]  Viețile Sfinților pe luna ianuarie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1993, pag. 6.

[4]Sf. Vasile cel Mare, Tîlcuire duhovnicească la Psalmi. Omilia la Psalmul I,1, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al BOR, 2000, pag. 5.

[5]Viețile Sfinților pe luna ianuarie, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, 1993, pp. 14-43.

[6]https://www.crestinortodox.ro/calendar-ortodox/sfintii-trei-ierarhi-98987.ht

[7]Lumea credinței pentru copii, Anul I, nr. 10-11 decembrie-februarie, pag. 11.

 

SorcovaIcoana Sf. Vasile cel MarePlugușorul

Surse foto:

https://www.crestinortodox.ro/datini-obiceiuri-superstitii/plugusorul-colind-anul-nou-153981.html, accesat 30/12/2020

https://www.ziaruldevrancea.ro/promo/evenimente-speciale/video-sorcova-in-vrancea

   

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Filiala Bâlea

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Sf. Vasile cel Mare Obiceiuri de Anul Nou

Cele mai citite cărți în 2020 la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Ne apropiem de sfârșitul acestui an calendaristic traversat de nenumărate constrângeri, însoțite de o reconfigurare a vieții cotidiene. Am fost nevoiți să petrecem mai mult timp acasă, să călătorim mai puțin sau să stăm izolați. Nu întâmplător, mulți dintre noi au ales cărțile drept companie sau panaceu într-o perioadă adesea marcată de neliniște și îndoială.

O privire mai atentă asupra cărților împrumutate pe parcursul anului 2020, ne arată că cele mai citite cărți la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu fac parte din categoria ficțiune. Literatura pentru copii și tineret este printre cele mai căutate, semn sigur că foarte mulți utilizatori își fac temele cu seriozitate, citind sistematic bibliografia școlară. Urmează apoi bestsellerurile internaționale și literatura română clasică, modernă și contemporană. În cele ce urmează, veți descoperi titlurile celor mai atrăgătoare și solicitate cărți în 2020 din colecțiile Bibliotecii ASTRA.

În topul nostru, pe locul întâi se află binecunoscuta carte „Legendele Olimpului” de Alexandru Mitru. Cel mai probabil, media de vârstă pentru cititorii care o accesează este mică, însă bucuria de a-i vedea pe juniori citind sau recitind  o carte far din bibliografie este, cu siguranță, mare. Se pare că, în pofida numeroaselor apariții din literatura română și străină, „Legendele Olimpului”, zeii, semizeii și eroii rămân printre preferințele multora dintre noi.

Bestsellerul american „Fata cu palton albastru” al scriitoarei Monica Hesse, considerat a fi unul dintre cele mai bune romane pentru tineret în anul 2016, recompensat cu premiul Edgar, se situează pe locul al doilea. Este urmat de volumul „Olguța și un bunic de milioane”, romanul de debut al scriitorului contemporan Alex Moldovan, o poveste spusă cu farmec, sinceritate și umor pentru cei cu vârsta de peste opt ani. Locul al patrulea îi aparține romanului de succes din spațiul american, „Privighetoarea” de Kristin Hannah, în curs de ecranizare la TriStar Pictures. Locul al cincilea îi revine literaturii pentru copii. „Lămâi, cărți și prieteni” de Jo Cotterill este o relatare înduioșătoare despre viața unei fetițe care își pierde mama. Urmează apoi, „O vară cu Isidor” al scriitoarei Veronica D. Niculescu, o poveste emoționantă despre prietenia adevărată.

În topul preferințelor celor care accesează Cloud Library se numără „O lungă petală de mare” de Isabel Allende, “The Art of War” de Sun Tzu, “Anne Frank’s Family” de Mirjiam Pressler  și “European Union Law in a Nutshell” de Ralph Folsom.

Chiar dacă nu se regăsesc pe primele locuri în clasamente, există multe alte titluri care rămân apreciate și dorite de cei care folosesc serviciile Bibliotecii ASTRA. Amintim aici o parte din ele, sperând că acestea vor fi o bună sursă de inspirație pentru lectură în perioada care urmează: „Cititorul din peșteră” de Rui Zink, „Fetița căreia nu-i plăcea numele său” de Elif Shafak, „Cronicile din Narnia” de C. S Lewis”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu, „Întoarcerea lui Arpagic” de Ana Blandiana, „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu, „Originile totalitarismului” de Hannah Arendt, „Harry Potter” de J. K. Rowling, „Vrăjitoarele” de Roald Dahl, „Ea&El” de Marc Levy, „Cireșarii: vol. I Cavalerii florii de cireș” de Constantin Chiriță, „George și cheia secretă a universului” de Lucy Hawking, Stephen Hawking și Cristophe Galfard, „Acolo unde femeile sunt regi” de Christie Watson, „Hoțul de cărți” de Markus Zusak, „Ferma animalelor” de George Orwell, „Hronicul și cîntecul vîrstelor” de Lucian Blaga, “100 Documents That Changed the World” de Scott Christianson, „42 Ricette di Hamburger e Sandwich vegani – Facile, divertente e ideale per una dieta salutare” de Kelli Rae, “A Journal of the Plague Year” de Daniel Defoe, “3 Pottery Tips That Guarantee Success” de Delores Myers, “50 Famous People in Ancient History for Kids”, “A Global History of the Twentieth Century”.

2020 a fost un an cu nenumărate provocări, însă lectura a rămas o constantă pentru utilizatorii Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Am găsit soluții care să păstreze cartea aproape de aceștia și ne-am lăsat inspirați de alegerile pe care ei le-au făcut. Le mulțumim tuturor cititorilor că ne sunt parteneri de încredere în fermecătoarea lume a cărților.

IMG-20201230-WA0001IMG-20201230-WA0005IMG-20201230-WA0004

IMG-20201230-WA0002IMG-20201230-WA0003IMG-20201230-WA0006

Surse bibliografice

Cărți:
Cotterill, Jo. Lămâi, cărți și prieteni, trad. din engleză și note de Andrei Covaciu. București: Corint Junior, 2018.
Hannah, Kristin. Privighetoarea, traducere din limba engleză: Ruxandra Târcă și Gabriel Tudor. București: Litera, 2019.
Hesse, Monica. Fata cu palton albastru, trad. din limba engleză de Virgil Stanciu. București: Youngart, 2018.
Moldovan, Alex. Olguţa şi un bunic de milioane, ed. a II-a, București: Arthur, 2017.
Niculescu, Veronica D. O vară cu Isidor. Iași: Polirom, 2018.
Surse internet:
https://kristinhannah.com/, accesat 29/12/2020
https://www.monicahesse.com/, accesat 29/12/2020

Material realizat de Anamaria Enescu

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Cele mai citite cărți în 2020 la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu