Măsuri și condiții de siguranță pentru public și angajați la Biblioteca ASTRA Sibiu

 

În perioada care urmează, programul cu publicul la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu rămâne adaptat la măsurile impuse de autorități în perioada stării de alertă.

În acest sens, vă reamintim că, respectând dispozițiilor emise recent prin Ordinul Nr 2879/967/2020 din 29 mai 2020, accesul în bibliotecă se face după cum urmează: sediul nou, Foaier – Corpul B (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 7, foaier, parter) și la intrarea în filiale, în programul de funcționare cu publicul 9:00 – 17:00 (luni – vineri). Așa cum am menționate în comunicatele noastre anterioare, sediul vechi al bibliotecii (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 5), compartimentele cu public, sălile de lectură și terasele din sediul nou rămân deocamdată închise.

Planul de măsuri referitor la activitățile bibliotecii în perioada stării de alertă este aplicat cu strictețe la toate nivelurile. Astfel, instituția noastră pune la dispoziția angajaților măști, mănuși și soluții pentru spălarea și dezinfectarea constantă a mâinilor, aceștia respectând normele de igienă impuse de situația epidemiologică actuală. La intrarea în instituție se face triajul observațional și termometrizarea zilnică a tuturor angajaților și utilizatorilor, asigurându-se permanent distanța fizică impusă de minimum 2 m, evitând aglomerările, atât în zonele de lucru cu publicul, cât și în birouri.

În ceea ce privește accesul publicului în zonele special amenajate din sediul nou și din filiale, normele de interacțiune fizică și socială se păstrează în continuare. Astfel:

  • Accesul la intrarea în sediul bibliotecii este permis utilizatorilor echipați cu măști de protecție și este limitat la maximum 2 (două) persoane.
  • Restituirea documentelor se face în spațiile amenajate la intrarea în Corpul B și filiale. În această perioadă nu sunt aplicate penalizări pentru întârzierea returnării publicațiilor.
  • Împrumutul de publicații se face doar pe bază de solicitare telefonică sau online (http://bjastrasibiu.ro/biblioteca-judeteana-astra-sibiu-este-pregatita-pentru-reluarea-activitatilor-cu-publicul-in-conditii-de-siguranta/).
  • Angajații bibliotecii desfășoară activitățile purtând măști și mănuși de protecție și asigură igienizarea frecventă a mâinilor.
  • În scopul reducerii riscului de răspândire a infecțiilor, sunt amplasate la loc vizibil marcaje și atenționări (igienizare și distanțare fizică), iar biroul de împrumut și restituire este dotat cu panou de protecție.
  • Se continuă acțiunile frecvente de igienizare și dezinfectare a tuturor suprafețelor expuse și obiectelor de uz comun.

 De asemenea, toate materialele restituite (cărți, partituri, CD-uri, DVD-uri, videocasete, etc.) intră în regim de carantină timp de 10 zile. Acestea sunt depozitate pe rafturi, într-o încăpere special amenajată și/sau în cutii, specificându-se data la care acestea au intrat în bibliotecă. Stocarea se face în condiții de siguranță, astfel încât acestea să poată fi reordonate la raft,  în momentul ieșirii din perioada de carantină.

În egală măsură, dorim să evităm orice situație de aglomerare a spațiilor care au ca principal scop buna desfășurare a serviciilor destinate publicului. În acest sens, îndemnăm toți utilizatorii să acceseze online serviciile și resursele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu:

 website-ul bibliotecii: bjastrasibiu.ro,

Urmărim permanent situația epidemiologică la nivel local, regional și național și respectăm  recomandările autorităților. În perioada care urmează, vom comunica periodic modul de desfășurare a programului cu publicul.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Măsuri și condiții de siguranță pentru public și angajați la Biblioteca ASTRA Sibiu

Dr. Petru Șpan (1860-1911)

20200603_162658

Pe Valea Arieșului din Țara Moților se află situată Lupșa, o veche comună, unde Familia Șpanilor se așază ca împuterniciți ai nemeșilor Fekete de Diciosânmartin pentru administrarea moșiei acestora. Cumpărând drepturile familiei nobiliare pentru păduri întinse, mori, dreptul crâșmăritului, al pescuitului și vânatului, dreptul pentru târguri de țară și chiar pentru târguri săptămânale, influența familiei Șpan a crescut considerabil. În această întreprinzătoare familie, vede lumina zilei Petru Șpan, la 4 iunie 1860. Satul natal  a fost școala dintâi, unde a aflat de moții lui Horea și de eroul național Avram Iancu; mai ales grație bunicului, cântăreț de biserică și cititor de Cazanie, învață cântări bisericești și alfabetul chirilic. La școala primară din sat învață Bucoavna, Ceaslovul, Gramatica și Aritmetica. Tot bunicul îl duce la școala ungurească din Trăscău (Rimetea) la clasa a II-a, unde a învățat și George Barițiu și, unde, absolvind cu eminență, continuă la Sângeorzul Trascăului (azi Colțești), și, din clasa a IV-a, la Blaj, unde studiază din 1874 până în 1881. (La Blaj îl cunoaște pe Augustin Bunea, viitorul istoric, care va fi avut o înrâurire asupra sa, după propriile însemnări).

Urmează din 1881 cursurile Institutului teologic din Sibiu, din anul al II-lea de studiu, continuându-și, în același timp, ultimul an de liceu la Brașov, la Gimnaziul ortodox „Andrei Șaguna”, de unde își ia examenul de maturitate. Între distinșii dascăli de la institutul sibian, ce i-au format personalitatea, mai apropiat sufletește i-a fost profesorul Ioan Popescu (1832-1892), primul român care a studiat Pedagogia la Leipzig. A redactat „Misiunea preotului român”, în cadrul Societății de lectură „ Andrei Șaguna” a studenților sibieni, și, în semn de apreciere, în calitate de redactor al foii manuscris „Musa”, a redactat „Misiunea preotului român”, extrem de prețuită chiar și acum. În 1884, Consistoriul arhidiecezan îi oferă o bursă de studii filosofice și istorice la Viena, unde ia parte și la lucrările Seminarului pedagogic. E impresionat de pedagogul-filosof Vogt, elev al lui Johann Friedrich Herbart (1776-1841), „părintele” didacticii științifice moderne. În 1886 se îndreaptă spre centrul universitar de la Jena, coordonat de profesorul Wilhelm Rein (1847-1929), al cărui prim doctorand român i-a fost. A fost și cel mai important reprezentant al herbartismului, alături de Tuiskon Ziller.

La 20 noiembrie 1887 își susține la Jena teza de doctorat „Die Fortbildung der Pädagogik Herbarts durch Ziller” („Dezvoltarea pedagogiei lui Herbart de către Ziller”). În însemnări, face mărturisirea că Jena i-a folosit ca școală de aplicație la Sibiu. În dizertația lui a cercetat dezvoltarea ideilor lui Herbart de către Ziller, considerând-o o cale de urmat, dar una adaptată progresului cultural și profilului poporului român. Principiile herbartiene urmăreau idealul educativ, învățământul educativ, educația religios-morală, lecții bazate pe intuiție și abstracție și aplicabilitatea lor, scopul educației fiind formarea caracterului religios-moral.

A fost profesor la Școala Civilă de Fete a Astrei (1887-1892), predând Limba germană, Istoria, Geografia, Igiena, Geometria ș. a. Intră în comitetul de conducere a Reuniunii de Muzică a Astrei și la conducerea Reuniunii române de înmormântare ș. a..

Din 1892 este numit profesor suplinitor la Institutul teologic-pedagogic, iar din anul următor (1893) profesor titular provizoriu, iar din 1895 definitivat. A predat Pedagogia, Psihologia, Didactica și Limba română, la ambele secții, iar în unii ani a predat Gimnastica și Caligrafia la secția pedagogică, iar la cea teologică – Dogmatica și Dreptul canonic. A păstrat o legătură neîntreruptă cu absolvenții săi, prin Conferințele învățătorești inițiate de Șaguna prin Statutul Organic, ele ținându-se în vacanța mare în mai multe centre arhiepiscopale, oportunitate a învățătorilor de a fi la curent cu cele mai noi principii didactice și metodice. De reținut faptul că toți studenții teologi de la secția pedagogică făceau practică la școala de aplicație, dar și cei din secția teologică, dacă doreau să obțină diplomă de învățător.

Trăia cu convingerea că progresul poporului român se va face numai cu ajutorul unei culturi adevărat naționale, iar aceasta „se urzește și se desăvârșește în școli românești”. Dr. Petru Șpan vedea o „școala poporală” întemeiată pe principiile religiozității și naționalității, organizată de învățători cu chemare, iar organigrama să cuprindă materii în deplină armonie cu trebuințele sufletești și cu existența însăși a poporului în slujba căreia s-a ridicat. Acest lucru venind firesc împotriva încercărilor de maghiarizare a școlilor românești.

Herbartismul a contribuit la desfășurarea sistematică a învățământului, ideile sale fiind larg răspândite la sfârșit de secol XIX, pretutindeni în Europa și chiar și în America, nu numai în țara noastră. Dar apostolul pedagogiei românești n-a asimilat sistemul de gândire al lui Herbart, Ziller sau Rein, ci a acceptat numai ceea ce a considerat folositor pentru iluminarea și progresul neamului român: „În cercetările noastre – spunea el – ne-am orientat după pedagogia științifică herbartiană, fiindcă aceasta are un sistem bine închegat și corespunde idealurilor noastre… Popor tânăr fiind, să nu ne avântăm în chestia educației tineretului în experimentări, căci prin aceasta păcătuim în contra unei propășiri temeinice și în loc a produce adevărate caractere, ne pomenim cu niște ființe bastarde… Noi să primim acesta să-l știm preface cu totul după firea etnică a neamului nostru, utilizând cu minte și cu pricepere produsul altor popoare. Nu tot ce produce o literatură străină e potrivit și pentru noi. Drept aceea, nu orice noutate are dreptul de a fi primită și introdusă în lucrarea noastră culturală”. Timp de aproape 20 de ani a promovat neobosit ideile școlii herbartiene, de la catedră sau în practică la școala de aplicație.

A publicat o serie de lucrări didactice și pedagogice la Tipografia Arhidiecezană (nn. Tipografia Diecezană, înființată de mitropolitul Șaguna la 27 august 1850): „Întrebări de educaţiune şi instrucţiune. Studii pedagogice”, Sibiu, 1891; „Treptele formale ale învăţământului”, Sibiu, 1898 (ed. a II-a, 1903); „Poveştile pentru primul an şcolar”. Sibiu, 1901 (ed. a II-a în 1905, sub titlul „Poveştile în educaţia şcolară”); „Idei pregătitoare în Pedagogie”, Sibiu, 1902; „Noul Abecedar”, Sibiu, 1904 (ed. a II-a, 1906);  „Cartea a doua de citire”, Sibiu, 1905 (ed. a II-a, 1907); „Lecţii de Psihologie”, Sibiu, 1906; „Lecţii de Didactică în usul școalelor pedagogice”, Sibiu, 1906; „Lecţii de Pedagogie”, Sibiu, 1908.

20200603_163156

Toate lucrările lui erau menite să pregătească învățătorii și să le racordeze conștiința pedagogică la dinamica educației timpului.

A scris și lucrări monografice pentru cinstirea unor înaintași „Viaţa şi activitatea profesorului Dr. Daniil Popovici Barcianu”, fostul memorandist, în timp ce lucrarea lui, „Școala lui Şaguna”, rememorează portretele unor înaintași sau contemporani.

A colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful Român”, „Biserica și Școala”, „Foaia poporului”, „Țara Noastră”, „Foaia scolastică” (Blaj); conduce alături de D. P. Barcianu revista „Foaia pedagogică”, iar împreună cu Ioan Lupaș, V. Stan, Timotei Popovici și Nicolae Vătășan „Vatra Școlară”. Dar dintre toate revistele, creația cea mai dragă vieții lui a fost „Vatra școlară”. În coloanele sale, învățătorii publicau lecții practice model, recenzii și o rubrică administrativ-școlară, fiind „o vatră în care mereu va arde focul sacru al iubirii de neam, al iubirii tinerimii și dascălului român”.

20200603_162732 20200603_163007 20200603_163030

În activitatea la Reuniunea română de agricultură se înscrie între precursorii mișcării cooperatiste române din Transilvania, înființând 23 de cooperative de credit românesc. A cerut înființarea de școli de agricultură, silvicultură, industrie casnică, cursuri de menaj prin numeroase articole recomandate în educarea țărănimii. Era, de altfel, și membru în comitetul de conducere al Reuniunii române de agricultură din județul Sibiu, președinte fiind fostul profesor, apoi coleg Dimitrie Comșa (din 1893 până în 1905). A îndreptat numeroși copii de moți spre învățarea unei meserii, ținând și conferințe la solicitarea lui Victor Tordășianu (1860-1920), prietenul lui și președintele „Reuniunii sodalilor români din Sibiu”. Propune înființarea unei școli românești de industrie.

20200603_163052

A colaborat intens cu articole pedagogice la Enciclopedia Română a Astrei, redactată de Cornel Diaconovici în 3 vol. (1898 – 1904).

Acesta poate fi un tribut prea mic adus personalității Dr. Petru Șpan, dar cu siguranță, el se înscrie ca unul din cei mai talentați pedagogi sibieni, și, fără de greș, chiar în spectru mult mai larg.

Irina Racovițan

Informare bibliografică și documentare

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Dr. Petru Șpan (1860-1911)

Activități cu publicul în condiții de siguranță la Biblioteca ASTRA Sibiu

100060867_2852130031551622_145705189263802368_n

Ca urmare a dispozițiilor prevăzute odată cu instituirea stării de alertă, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu a reluat programul cu publicul în contextul epidemiologic actual, respectând siguranța utilizatorilor și a angajaților bibliotecii. Pentru următoarea perioadă, vor fi respectate cu strictețe normele impuse de autorități, astfel încât să fie prevenită răspândirea infecțiilor. Accesul publicului rămâne restricționat, utilizatorii având acces în sediul nou, Foaier – Corpul B (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 7, foaier, parter) și la intrarea în filiale, în programul de funcționare cu publicul 9:00 – 17:00 (luni – vineri).

Rămân închise pentru public sediul vechi al bibliotecii (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 5), compartimentele cu public, sălile de lectură și terasele din sediul nou.

Respectăm în continuare Planul de măsuri referitor la activitățile bibliotecii în perioada stării de alertă. Astfel, începând cu data de 2 iunie 2020:

  • Accesul la intrarea în sediul bibliotecii este permis utilizatorilor echipați cu măști de protecție și este limitat la maximum 2 (două) persoane.
  • Restituirea documentelor se face în spațiile amenajate la intrarea în Corpul B și filiale. În această perioadă nu vor fi aplicate penalizări pentru întârzierea returnării publicațiilor.
  • Împrumutul de publicații se va face doar pe bază de solicitare telefonică sau online (http://bjastrasibiu.ro/biblioteca-judeteana-astra-sibiu-este-pregatita-pentru-reluarea-activitatilor-cu-publicul-in-conditii-de-siguranta/).
  • Angajații bibliotecii vor desfășura activitățile purtând măști și mănuși de protecție și vor asigura igienizarea frecventă a mâinilor.
  • În scopul reducerii riscului de răspândire a infecțiilor, sunt amplasate la loc vizibil marcaje și atenționări (igienizare și distanțare fizică), iar biroul de împrumut și restituire este dotat cu panou de protecție.
  • Se continuă acțiunile frecvente de igienizare și dezinfectare a tuturor suprafețelor expuse și obiectelor de uz comun.

Pentru a nu crea situații de aglomerare a spațiilor destinate serviciilor cu publicul, recomandăm accesarea serviciilor și resurselor online ale bibliotecii:

În funcție de contextul epidemiologic și de recomandările autorităților, vom continua să vă informăm despre modul în care se vor desfășura activitățile cu publicul pe parcursul săptămânilor care vor urma.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Activități cu publicul în condiții de siguranță la Biblioteca ASTRA Sibiu

„Lumea Copiilor” – revista copilăriei bunicilor noștri

Cu prilejul zilei de 1 iunie, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu prezintă apariția unui nou volum din colecția de cărți-liliput

„Lumea Copiilor” – revista copilăriei bunicilor noștri

20200529_141942

Realizarea acestui volum liliput s-a materializat în urma unei frumoase colaborări a reprezentanților Bibliotecii ASTRA cu domnul Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România, important critic și istoric român din domeniul benzilor desenate.

Noul volum pune în valoare una dintre cele mai frumoase publicații pentru copii din perioada interbelică, „Lumea Copiilor”, aflată în colecțiile de publicații periodice ale Bibliotecii. Prefața volumului liliput, semnată de domnul Dodo Niță, propune o istorie condensată a revistei.

Realizată de valoroși scriitori ai vremii, revista „Lumea Copiilor” a apărut la București, a fost editată de George Filip, în perioada ianuarie 1922 – aprilie 1927 și, pentru scurt timp, în 1939, în 16 pagini, în format 28×21 cm. În cei șapte ani de apariție, în paginile revistei s-au publicat povești, poezii, fabule, sfaturi pentru copii și benzi desenate.

imag005 img052 img151 img238

Poveștile poartă semnătura unor scriitori cunoscuți: Nicolae Batzaria, Ion Pas, Victor Eftimiu, Mihail Sadoveanu, Alexandru Macedonski, Tudor Mușatescu, Radu Boureanu, dar și a marilor clasici Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Coșbuc. Alături de scriitorii români, în paginile revistei au fost publicați și autori străini precum: Frații Grimm, Charles Perrault, Jean de la Fontaine, H.C. Andersen, Edmondo de Amicis, Selma Lagerlöf, Oscar Wilde.

Farmecul și unicitatea acestei reviste constă în realizarea grafică de excepție pentru acea vreme. Pe toată durata  apariției, „Lumea Copiilor” a avut un singur ilustrator, pe marele grafician Ary Murnu (1881 – 1971), care a desenat coperta, ilustrațiile de interior și banda desenată de pe ultima copertă a fiecărui număr.

20200529_141820 20200529_145356

Pentru cei interesați, pe Biblioteca Digitală de pe web-site-ul insitutției, apare în formă digitizată primul număr din revista „Lumea Copiilor”, din 22 ianuarie 1922: http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/handle/123456789/10274

Volumele liliput „Lumea Copiilor” vor putea fi consultate în toate compartimentele și filialele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on „Lumea Copiilor” – revista copilăriei bunicilor noștri

LUNA LECTURII PENTRU COPII la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Luna lecturii pentru copii la Bibl ASTRA

În perioada 1 – 30 iunie 2020, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este organizată LUNA LECTURII PENTRU COPII, o inițiativă menită să pună în lumină importanța lecturii în viața cotidiană a juniorilor. Anul acesta, bibliotecarii propun celor interesați recomandări de carte, mini-sesiuni de lectură online și un volum liliput care cuprinde reproduceri ale unor imagini preluate din revista „Lumea copiilor” din perioada 1922 – 1927 și din anul 1939, aflată în colecția de periodice a Bibliotecii ASTRA. Acest volum s-a materializat în urma unei frumoase colaborări a reprezentanților Bibliotecii ASTRA cu domnul Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România, important critic și istoric român din domeniul benzilor desenate.

LUNA LECTURII PENTRU COPII se adresează preșcolarilor, școlarilor și elevilor, dar și celor care doresc să includă în lista de lectură personală literatura pentru copii și adolescenți. Din dorința de a răspunde cât mai multor gusturi, în tolba noastră cu lecturi vom include pagini din literatura română și universală, clasică, modernă și contemporană. Vom citi online, pe pagina Facebook a Bibliotecii, basme, poezii și fabule pentru cei mici, dar și fragmente din literatura fantasy. În egală măsură, pregătim săptămânal recomandări de carte pentru copii și adolescenți accesibile pe  site-ul Bibliotecii, dar și pe Facebook.

„Pentru Ziua Internațională a Copilului am decis să organizăm anul acesta «Luna lecturii pentru copii» în mediul online din dorința noastră este de a rămâne aproape publicul tânăr. Cărțile, lectura și biblioteca sunt fundamentale pentru edificiul complex al unei educații durabile. Astăzi, prin intermediul noilor tehnologii, Biblioteca ajunge în mod rapid în casele noastre. Până la momentul reluării programului obișnuit cu publicul, vă invităm să consultați canalele noastre de comunicare la distanță, să ne adresați întrebările și să ne împărtășiți dorințele voastre în ceea ce privește lectura, contactându-ne telefonic și online. De asemenea, invităm cadrele didactice și părinții să solicite sprijinul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu pentru a facilita accesul elevilor la lecturile prevăzute în programele școlare. Vă reamintim că am deschis parțial serviciul cu publicul în Foaierul Bibliotecii, unde vă așteptăm atât pentru operațiuni de restituire a cărților, cât și pentru împrumut”, subliniază Directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, dl. Silviu BORȘ.

20200529_141942

Pe tot parcursul lunii iunie, vom pune în lumină cărțile noi care vor intra în colecția Compartimentului Carte pentru Copii și Tineret, astfel încât utilizatorii interesați să fie informați cu promptitudine în ceea ce privește secțiunea de noutăți. În așteptarea momentului când vom redeschide toate porțile Bibliotecii, invităm copiii și adolescenții să ne trimită preferințele de lectură la adresa bibliosuport[at]bjastrasibiu.com, pentru a afla în cel mai scurt timp ceea ce ei își doresc să citească în viitorul apropiat sau îndepărtat.

***

Toate evenimentele și proiectele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on LUNA LECTURII PENTRU COPII la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Ziua Eroilor la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Astăzi, 28 mai 2020, creștinii ortodocși sărbătoresc Înălțarea Domnului. În România, tot în această zi, sunt cinstiți eroii neamului și jertfa acestora. În urmă cu 100 de ani, era promulgat Decretul – lege nr. 1693/ 4 mai 1920 care prevedea comemorarea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, prin construirea unor monumente care să le păstreze vie memoria și prin întreținerea mormintelor acestora, respectând textul Tratatului de la Versailles. La acea vreme, Societatea „Mormintele Eroilor căzuți în Război”, ulterior numită Societatea „Cultul Eroilor”, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria și al Bisericii Ortodoxe Române, a avut un rol esențial în executarea unor lucrări specifice necesare pentru a transmite generațiilor viitoare însemnătatea și valoarea jertfei celor căzuți pe fronturile de război.

Din Colecțiile Compartimentului Periodice al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, am ales publicațiile „Cultul eroilor noștri”, „Dorobanțul”, „Frontul Mărășești”, „Lumea militară ilustrată”, „Eroii Patriei” și „Eroii Neamului”, apărute în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În paginile acestora sunt reflectate numeroase inițiative de cinstire a ostașilor români și străini căzuți la datorie. Sunt evidențiate fotografii în care sunt reprezentate Regina Maria și Principesa Ileana la Mărăști, în două ipostaze diferite, apelul patriarhului Miron Cristea, din 15 noiembrie 1925, numeroase mărturii ale vremii, în texte și imagini având ca subiect eroii neamului.

Din Fondul Special am selectat lucrarea lui D. Brăharu, intitulată „Sărbători naționale ale românilor”, iar din Colecțiile Speciale câteva cărți poștale cu imagini ale unor monumente închinate soldaților eroi. În egală măsură, la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, am pregătit câteva lucrări de istorie care abordează Primul Război Mondial și Tratatul de la Versailles. Toate acestea constituie surse valoroase de cercetare pentru cei interesați de istoria monumentelor militare de pe teritoriul României, de rolul Casei Regale și a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, în consolidarea imaginii și respectarea memoriei celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă.

Dacă doriți informații suplimentare, vă stăm cu drag la dispoziție:

Catalog online: http://bjastrasibiu.ro/catalog-online/

Serviciul BiblioSuport: bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro

Tel. / Fax: +40 269 210 551, +40 269 215 775

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

20200528_105511 20200528_110747 20200528_110851 20200528_110916 20200528_111040 20200528_111136 20200528_111943 20200528_112147 20200528_123612 BJA_00000003

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Ziua Eroilor la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Fondul de publicații periodice al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu găzduiește în spațiul Compartimentului Periodice un fond bogat de publicații periodice, constituit încă din primii ani de la înființarea instituției. Importanța colecțiilor de ziare și reviste, ca izvoare primare de informație și mijloace de valorificare a cercetărilor în domeniul istoriei culturale a poporului român, s-a concretizat în acțiunile întreprinse de Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA) pentru colecționarea și constituirea unui fond de publicații periodice românești.

periodice1 periodice2

Primele colecții încep să apară după anul 1868, ca urmare a schimbului de publicații între Asociațiune și diferite instituții din Vechiul Regat (Academia Română, Universitatea din București, Universitatea din Iași) dar și prin achiziționarea de publicații apărute în Transilvania și Ungaria. În anul 1897, Revista Transilvania publică apelul bibliotecarului Nicolae Togan către publicul doritor să trimită „…gratuit ori în preţi de bani din ceea ce eventual dispun”.

Donațiile și schimbul de publicații au constituit mult timp principala sursă de îmbogățire a colecțiilor. Bogdan Petriceicu Hașdeu, Andrei Bârseanu, Simion Mangiuca, Horia Petra-Petrescu, Andrei Oțetea, Victor Lazăr, dr. Athanasie Marienescu, Academia de Științe din Viena, Academia din Budapesta, Academia Română constituie doar o parte din cei care au răspuns acestor apeluri.

Sibiul a avut, începând din sec. al XVIII-lea, o presă activă și diversificată, atât în limba germană, cât și în limba română și maghiară. Presa în limba română a deținut primatul până la 1918. Între 1897 și 1899 Asociațiunea a ajuns la un acord cu tipografiile și librăriile românești din Transilvania pentru obținerea unui exemplar gratuit din tipăriturile acestora. Demersurile au continuat de-a lungul timpului, iar după 1918 s-au creat condiții noi pentru dezvoltarea presei, în special în Transilvania. Legea Depozitului Legal cu caracter național, care a funcționat în perioada 1923-1949, a avut ca urmare creșterea considerabilă a fondului de publicații periodice din Biblioteca ASTRA.

Prima secție de publicații periodice s-a creat în urma reorganizării Bibliotecii din 1910-1911. În anul 1918 fondul de publicații periodice număra 700 de titluri, în peste 2000 de volume.

Legea Depozitului Legal din 1923 a adus o extindere amplă a caracterului național al fondului de publicații, ajungând în 1944 la peste 4000 de titluri. Fondul de publicații periodice românești transilvănene este unul din cele mai bogate din tara. Dintre acestea, amintim Foaia Duminecii – Brașov 1837, Gazeta de Transilvania – Brașov 1838, cu suplimentul ei Foae Literară devenită Foae pentru minte, inimă și literatură, Organul Luminării – Blaj 1847-1848, Învățătorul Poporului – Blaj 1848, Gazeta de Transilvania – Brașov 1848, Familia – Oradea 1865, Albina – Viena, Pesta 1866, Archivu pentru filologie și istorie – Blaj 1867, Luceafărul – Budapesta, Sibiu 1902, Libertatea – Orăştie 1907, Drapelul – Lugoj 1901.

Dintre publicațiile provenite de peste Carpați, amintim Albina Românească – Iaşi 1829, Curierul Românesc – Bucureşti 1829, Dacia Literară – Iaşi 1840, Magazinu Istoricu pentru Dachia 1845, Convorbiri Literare – Iaşi 1867, România Literară – București 1855, Albina – București 1891.

În fondul de publicații periodice sibiene se remarcă: ziarul Telegraful Român, organ de presă al Bisericii Ortodoxe Române,  apărut în 1853, singura publicație cu apariție neîntreruptă din sud-estul Europei, revista Transilvania – foaia Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, apărută în 1868, Tribuna, fondată de Ion Slavici în 1884, Foaia Poporului, organ al „Astrei”, apărută în 1892, Luceafĕrul, înființat în 1902 prin inițiativa unui comitet de redacție din care făceau parte tineri intelectuali români, precum Octavian Goga, Ioan Lupaș și Octavian Tăslăuanu.

Publicațiile periodice germane și maghiare ale timpului alcătuiesc un fond considerabil, de mare valoare și cu caracter divers, cunoscut fiind faptul că tipografiile și publicațiile germane le-au precedat pe cele românești în Transilvania. Dintre aceste publicații enumerăm: Siebenbürgische Quartalschrift 1797, Siebenbürgisches Intelligentzblatt 1797, Der Siebenbürger Bote 1840, Transsilvania 1848, Orszagos Törveny es Kormanilap 1850, Hermannstadter Zeitung 1861.

În egală măsură, în cadrul fondului istoric de publicații, un loc important îl ocupă almanahurile, calendarele, analele și anuarele, atât în limba română cât și în germană și maghiară. Toate acestea, împreună cu publicațiile presei centrale, ale diferitelor partide istorice sau cele conduse în epocă de ziariști renumiți constituie surse esențiale de informare științifică pentru reprezentanții mediilor universitare și academice interesați de activitatea de cercetare și documentare.

periodice3 periodice4

Alături de fondul tradițional de publicații periodice (constituit de la înființarea instituției până în anul 1948), Biblioteca ASTRA Sibiu deține și o colecție de publicații din domenii variate acumulată fie prin achiziții de abonamente, fie prin donații: ziare centrale sau locale, săptămânale literare, social-politice și de specialitate, publicații ale Academiei Române, anuare ale universităților și ale institutelor de cercetări, ajungând în prezent la un număr total de 90.833 de unități de bibliotecă.

Compartimentul Periodice se află la etajul I al sediului istoric al Bibliotecii, Corp A (Palatul ASTRA), spațiu care pune la dispoziția utilizatorilor, în regim de sală de lectură, un fond de referință permanent, format din diverse dicționare, enciclopedii, bibliografii și publicații din domeniul legislației. Pentru obținerea rapidă a informațiilor necesare, utilizatorii au acces la diverse mijloace de informare: catalogul abonamentelor curente care este postat și pe site-ul bibliotecii; catalogul tradițional pentru publicațiile din fondul istoric; indici de reviste; catalogul aniversărilor culturale; Bibliografia României (cu articole din publicații seriale); cataloage ale publicațiilor locale; un calculator cu baza progresivă de date. Pentru solicitările din domeniul legislației, se asigură accesul și prin programul Lex Expert.

În cadrul Compartimentului Periodice este elaborată Bibliografia locală, în format electronic (Programul Liberty 5), un demers care valorifică informațiile din sfera social–politică, culturală, economică și administrativă privind orașul și județul Sibiu. Utilizatorii pot consulta publicațiile periodice la sala de lectură în baza deținerii unui permis de intrare valid (card de acces) eliberat la pupitrul de înscrieri. La cerere, se oferă servicii de fotocopiere, scanare, fotografiere și salvare pe diferite suporturi a informației din bazele de date ale bibliotecii. Colecția de publicații periodice poate fi accesată gratuit prin intermediul serviciului de asistență bibliografică BiblioSuport (email: bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro) și al platformei electronice Biblioteca Digitală (http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/).

periodice5 periodice6

Publicaţii achiziţionate prin abonament pentru anul 2020 :

Cotidiene: Adevărul, Gazeta Sporturilor, Jurnalul National, Libertatea, România Liberă, Ziarul Financiar

Săptămânale: Cațavencii, Dilema Veche, Formula As, Revista 22, România Literară, Tribuna Economică, Tribuna Învățământului, Viața Medicală

Lunare: Apostrof, Asul Verde, Avantaje, Bucătăria Ardelenească, Capital, Click Poftă Bună, Contemporanul, Convorbiri Literare, Al Doilea Război Mondial, Familia, Familia Ortodoxă, Feed – Back, Historia, Igloo, Ioana, Lumea, Lumea Misterelor, Magazin Istoric, National Geographic România, Revista de Achiziții Publice, Sănătatea de Azi, Sănătatea Plantelor, Scrisul Românesc, Steaua, Știință și Tehnică, Teatrul Azi, Transilvania Business, Vatra, Viața Românească

Bilunare: Click pentru femei – Caietul cu rețete, Revista 22, Tribuna – Cluj

Trimestriale: Casă și Grădină, Dacia Literară,  Historia Special, Gospodine, Ideal Decor, Lettre Internationale, National Geographic Traveler, Proceedings of the Romanian Academy, Mathematics, Revista Arta, Revista de Istorie și Teorie Literară, Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, Revista istorică, Revue des Études Sud – Est Européennes, Revue Roumaine de Linguistique, Romanian Journal of Comunication, Scena.ro

Semestriale: Pharmafood, Secolul 21, Studii și Cercetări Lingvistice

Anuale: Revue Roumaine d’Histoire de l’Art

Publicații de legislație: Dreptul, Colecția  Hotărâri ale Guvernului României, Legislația României, Monitorul Oficial al României. Partea  I. Legi, decrete, hotărâri și alte acte normative, Monitorul Oficial al României. P. a-III-a. Publicații și anunțuri

Publicații locale: De Toate pentru Toți, Euphorion, Hermannstadter Zeitung, Mesagerul de Sibiu, Sibiu 100 %, Star Sibian, Tribuna Sibiului, Tribuna Sporturilor

Publicații străine:  B.B.C. History, Cahiers du Cinema, Capital (Fr), Harvard Business Review, Historia (Fr), Historia Special (Fr), Management (Fr), Le Nouveau Magazine Littéraire, Science et Vie, Scientific American

 

Daniela Stancu,  Compartimentul Periodice

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Fondul de publicații periodice al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu

Gheorghe Grigorie Comșa

(n. 13 mai 1889, Comana de Sus –  d. 25 mai 1935, Hodoș-Bodrog)

 20200525_153746 20200525_153905

20200525_153956 20200525_154053

La 13 mai 1889, se naște în satul Comana de Sus din Țara Făgărașului (astăzi în județul Brașov), Gheorghe Comșa. Face școala primară în satul natal, unde tatăl său a fost învățător timp de 33 de ani. Examenul de maturitate îl susține la Făgăraș, după absolvirea studiilor liceale (1900-1908), urmând apoi studii teologice la Institutul Teologic din Sibiu (1908-1911). Gheorghe Comșa își continuă studiile superioare la Universitatea din Budapesta, la Drept, în perioada 1911-1915, unde își dă și doctoratul. Își începe păstorirea, în calitate de preot, la Sibiu, timp de patru ani (1915-1919). În paralel, urmează cursurile Facultății de Teologie Catolică din Budapesta, obținându-și licența în 1921, apoi doctoratul la Facultatea de Teologie din București, în 1925.

În anul Unirii este redactor la Telegraful Român, unde publică în calitatea sa de fost președinte, un prim istoric al Societății de lectură „Andrei Șaguna”, tot acum scoțând de sub lumina tiparului o traducere a proeminentului teolog german Adolf Harnack – „Monahismul, idealurile și istoria” (Sibiu, 1916). Este, ca și preotul brașovean Gheorghe Maior (1892-1970), participant și susținător al multor manifestări ale Astrei, inițiate și promovate de președinte Despărțământului Sibiu al Astrei – profesorul Silviu Țeposu, ei înșiși membri activi și membri în Comitetul Central al Astrei. Mai mult, Grigorie Comșa i-a fost consătean lui Silviu Țeposu, un alt detaliu biografic  fiind legat de Sibiu:  în timp ce Silviu Țeposu a predat istoria (1920-1925), la Liceul „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Grigorie Comșa a predat religia, dar nu pentru multă vreme. În anii războiului a fost arestat și întemnițat de unguri. Promovează ca secretar de resort la Președinția Consiliului Dirigent (1918-1919) din Sibiu, subdirector (1920), apoi director general în Ministerul Cultelor și Artelor din București (1920-1925), în același timp păstorind ca diacon la Biserica Amza din București. Este și deputat în primul Parlament al României întregite în 1920.

Numele de Grigorie îl primește la 3 mai 1925, când este ales episcop la Arad – la trecerea la cele veșnice a episcopului Ion Papp (în ian. 1925) – și tuns în monahism la Sinaia. În luna următoare a aceluiași an este hirotonit arhiereu, iar în iulie 1925 este înscăunat la Arad, unde va sluji până la moarte. Sub păstorirea sa, Seminarul Teologic din Arad a fost ridicat la rang de Academie în 1927, cu patru ani de studii. A lăsat peste 75 de scrieri, din care multe sfaturi pentru preoți și credincioși, cuvântări pastorale, predici și lucrări referitoare la sectele din România ș. a.: „Istoria predicii la români”, 1921), „Predici pentru toate duminicile de peste an și alte ocaziuni” (în colaborare cu Pr. Gheorghe Maior, Arad, 1918), „Scrisori către învățători” (Arad, 1934), „Pastorația individuală și colectivă” (Arad, 1929), „Darurile Duhului Sfânt” (Arad, 1934), „Predici la sărbătorile bisericești” (Arad, 1925), „O mie de pilde pentru Viața creștină” (în colaborare cu arhimandritul Iustin Suciu, Arad, 1929) etc. A inițiat și organizat Primul Congres al preoților misionari din România, la Arad, în 1928. A sfințit zeci de biserici noi și a înființat peste 40 de parohii, făcând numeroase vizite canonice (în jur de 380 în eparhie, plus altele în Banatul iugoslav (fost). A susținut nenumăratele conferințe și pelerinaje la mănăstirea Hodoș-Bodrog, necropola ierarhilor de la Arad, unde a și fost înmormântat. A fost unul din cei mai străluciți ierarhi cărturari și misionari pe care i-a avut Biserica Ortodoxă. De altfel, Academia Română, l-a primit în rândurile sale, ca membru de onoare, în mai 1934.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Gheorghe Grigorie Comșa

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este pregătită pentru reluarea activităților cu publicul, în condiții de siguranță

BJ ASTRA Sibiu intrare amenajata

Având în vedere instituirea stării de alertă la nivel național, în contextul situației epidemiologice actuale, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este pregătită pentru reluarea graduală a activităților, respectând o serie de măsuri sanitare și administrative, în scopul protejării sănătății utilizatorilor și angajaților instituției. În acest sens, în vederea prevenirii  răspândirii infecțiilor, echipa Bibliotecii va lua în considerare anumite măsuri cu caracter preventiv și restrictiv.

În perioada 20 – 29 mai 2020, accesul publicului se va face doar la intrarea în instituție, sediul nou Corpul B (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 7, foaier, parter) și filiale, în programul de funcționare cu publicul 9:00 – 17:00 (luni – vineri).

 

În sediul vechi al bibliotecii (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 5), precum și în compartimentele cu public, sălile de lectură și terasele din sediul nou, accesul utilizatorilor este restricționat, aceste spații rămânând închise pentru public.

Plan de măsuri pentru activitățile bibliotecii în perioada 20-29 mai 2020:

  • Restituirea documentelor se va face în spațiile amenajate la intrarea în Corpul B și filiale, unde utilizatorii vor returna publicațiile în cutii destinate acestei operațiuni. Materialele aflate în aceste cutii vor fi păstrate în izolare înainte de a fi reintroduse în colecții, pentru a evita o posibilă contaminare, astfel: documentele din hârtie/carton – 3 (trei) zile calendaristice; documentele laminate/din plastic – 10 (zece) zile calendaristice.
  • În această perioadă nu vor fi aplicate penalizări pentru întârzierea returnării publicațiilor.
  • Împrumutul de publicații se va face doar pe bază de solicitare telefonică sau online. În vederea pregătirii și rezervării de documente, utilizatorul înregistrat al bibliotecii va solicita documentul/-ele cu o zi înainte, prin:
  • E-mail: bibliosuport@bjastrasibiu.ro
  • tel./fax:  0269 210 551, 0269 215 775, 0269 213 377 (sediile centrale)

0369 807 053 (Filiala Bâlea)

0369 807 050 (Filiala Hipodrom)

 0369 807 051 (Filiala Valea Aurie)

  0369 807 052 (Filiala Vasile Aron)

0369 443 775 (Filiala Cisnădie)

Utilizatorii vor putea ridica documentele solicitate direct de la biroul amenajat la intrarea în bibliotecă: Foaier Corpul B  sau intrarea în filiale.

Pentru solicitarea de documente de patrimoniu care nu se împrumută la domiciliu (ex. din cadrul Compartimentului Periodice), se transmite, de asemenea, o cerere prin email, în vederea obținerii unui document scanat, în conformitate cu legislația în vigoare.

  • Accesul la intrarea în sediul bibliotecii va fi permis utilizatorilor echipați cu măști de protecție, accesul fiind limitat la maximum 2 (două) persoane.
  • La intrarea în Corpul B al bibliotecii se va efectua un triaj observațional (verificarea temperaturii prin folosirea unui termometru digital fără contact), iar în cazul suspiciunilor de temperatură ridicată (peste 37,3oC) sau alte simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree, stare generală alterată) va fi interzis accesul.
  • Angajații bibliotecii vor desfășura activitățile purtând măști și mănuși de protecție și vor asigura igienizarea frecventă a mâinilor.
  • Se vor continua acțiunile frecvente de igienizare și dezinfectare a tuturor suprafețelor expuse și obiectelor de uz comun, iar spațiile de lucru vor fi curățate și aerisite regulat. În zonele de acces pentru public (foaier Corp B, intrări filiale) vor exista puncte pentru dezinfectare.
  • Pentru a respecta normele de distanțare fizică în spațiile publice, vor fi amplasate marcaje/ benzi pentru delimitare (2 m);
  • Tot în scopul reducerii riscului de răspândire a infecțiilor, vor fi amplasate la loc vizibil atenționări privind măsurile de prevenire și protecție – igienizare mâini și distanțare socială;

Suntem preocupați în permanență de sănătatea și siguranța utilizatorilor bibliotecii și a personalului angajat și vom continua să acordăm atenție sporită normelor de igienă și recomandărilor specialiștilor. Suntem conștienți că este nevoie de infrastructură suplimentară și, în măsura posibilităților, o vom pune la dispoziție. În egală măsură, pentru a reduce la minim expunerea utilizatorilor și a angajaților la eventuale pericole epidemiologice, recomandăm în mod ferm utilizarea  serviciilor și resurselor online ale bibliotecii:

În vederea unei informări prompte și corecte a publicului, în perioada următoare vom emite noi comunicări privind etapele ulterioare de redeschidere treptată a bibliotecii, în funcție de evoluția epidemiologică și de indicațiile autorităților.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este pregătită pentru reluarea activităților cu publicul, în condiții de siguranță

Un catalog din donația Marinescu-Țeposu

1

Compartimentul Informare bibliografică și documentare al Bibliotecii Județene Astra Sibiu vă prezintă catalogul expoziției unice Creștinismul pe teritoriul României. Primul mileniu, însumând 99 de mărturii arheologice ale creștinării poporului român, într-o ediție bilingvă româno-italiană. Catalogul face parte din donația familiei Lucia Ana Marinescu-Țeposu și Floricel Marinescu către Biblioteca Județeană Astra Sibiu. Dr. Lucia Ana Marinescu a fost unul din membrii fondatori ai Muzeului de Istorie din București și director (1989-1993) al instituției. Artizanii acestei expoziții de mare importanță pentru neamul românesc, întrunind instituții științifice și muzee de prestigiu din București și din țară, constituie o elită de istorici, arheologi, muzeografi, cercetători, profesori universitari, care, sub înaltul patronaj al președintelui României Emil Constantinescu (1996-2000) și cu sprijinul Ministerului Culturii și ministrul Ion Caramitru, au organizat la Muzeul Național Cotroceni această expoziție cu prilejul extraordinarei vizite a papei Ioan Paul al II-lea în România.

Astăzi, la centenarul nașterii lui Karol Wojtyła (n. 18 mai 1920, Wadowice – d. 2 apr. 2005, Vatican), aducem un pios omagiu Sanctității Sale, prezentându-vă câteva din atestările materiale ale celei mai înalte spiritualități din primul mileniu de mărturisire creștină, vestigii paleocreștine pe teritoriul românesc, reprezentative și inedite, ce i-au fost înfățișate Suveranului Pontif în mai 1999.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea s-a desfășurat la București pe parcursul a trei zile, în intervalul 7-9 mai 1999. În prima zi, la invitația președintelui Emil Constantinescu, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită de curtoazie la Palatul Cotroceni, participând, lucru puțin cunoscut de publicul larg, și la vernisajul expoziției Creștinismul pe teritoriul României. Primul mileniu.

Teritoriul actual al României cuprinde vechea provincie romană Dacia și o parte din Moesia Inferioară și, pentru Imperiul Roman târziu, limitele nordice ale Dunării din provinciile Moesia Prima, Dacia Ripensis, Moesia Secunda și întreaga Scythia Minor. Populația acestor provincii, daco-romanii, îmbrățișează religia creștină chiar din timpul primei etape care a precedat formarea poporului român, cea de romanizare, din secolele II-IV. Ca limbă romanică, limba română a moștenit din latină structura și vocabularul de bază, acesta conținând și termenii care denumesc noțiunile fundamentale de cult și credință specifice creștinismului timpuriu. Prin izvoarele bizantine și medievale românești din sudul Dobrogei (Scythia Minor) aflăm de opera de apostolat a Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat, conform lui Eusebiu din Caesareea. Numai în capitala Scythiei Minor Tomis (Constanța), în anii 303-304 sunt cunoscuți 60 de martiri. Pe lângă martiri, mai sunt cunoscuți și episcopi, prin activitatea lor de misionari, ca de pildă Theotimos (392-407).

Din cele peste 100 de inscripții paleocreștine (grecești și latine) de pe teritoriul României, mai mult de 80 provin din Scythia Minor, restul fiind din alte părți ale țării.

Donarium-ul de la Biertan, județul Sibiu, turnat în bronz, alcătuit dintr-o tabula ansata cu inscripție latină EGO ZENOVIUS VOTVUM POSVI (Eu, Zenovius, mi-am ținut făgăduința) și un disc din bronz cu două tortițe simetrice, pentru atârnat, având în interior monograma lui Hristos X+P, în litere ajurate, sec. IV.

2

Pectoralul de aur, Tezaurul de la Someșeni (jud. Cluj)

Fibulă cruciformă de aur și două inele cu cruci gravate pe șaton de la Apahida (jud. Cluj) – primul mormânt princiar

3

Boluri tronconice cu cruci și texte ștampilate (din argint)  și cană din argint, ambele din a doua jumătate a sec. IV, linguri de argint – tezaurul euharistic de la Sucidava

4

5

 

Pateră din argint, Sucidava (Izvoarele, jud. Constanța), imprimat cu kantharos și doi porumbei care beau apă, a doua jumătate a sec. IV

6

7

Un opaiț turnat în bronz cu o cruce bizantină, Luciu (jud. Ialomița), un opaiț în formă de pește, din bronz, Dobrogea, sec. IV-V

8

Un relicvarium de argint, Sucidava

9

O cruce-engolpion din aur, cu opale și safire, Dinogetia (Gărvan, jud. Tulcea), din sec. XI.

10

O amforetă din ceramică de la Histria (jud. Constanța), sec. VI

11

O plachetă-amuletă, Sălacea (jud. Bihor)

12

Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă de altă origine (polonez) decât cea italiană din secolul XVI încoace,  a fost, la acea dată, cel mai bun exponent al drepturilor și aspirațiilor lumii est-europene. A fost un deschizător de drumuri nu numai pentru ecumenism, ci și pentru parcursul pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani înspre U. E. și NATO. Promotor al umanismului creștin a lăsat moștenire numeroase lucrări, între care enciclica Redemtor hominis. A jucat un rol important în prăbușirea comunismului din Europa de Est. Cunoscut și pentru vizitele sale în toată lumea, merită să ne amintim că Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul papă care a venit într-o țară ortodoxă. A numit România Grădina Maicii Domnului, exprimând astfel atât vechimea creștinismului la români, cât și frumusețea și bogățiile țării. De reținut faptul că toate discursurile Papei ținute la București au avut loc în limba română, iar la finalul unuia a rostit: Domnul să binecuvânteze România, să binecuvânteze Poporul său, leagăn al civilizației Europei!

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Un catalog din donația Marinescu-Țeposu