Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961), 140 de ani de la naștere

1

Astăzi, 5 noiembrie 2020 se împlinesc 140 de ani de la nașterea celui mai proeminent prozator al literaturii române din prima jumătate a secolului al XX-lea cu o carieră care se întinde pe parcursul a 50 de ani. A fost scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este cunoscut în special pentru romanele istorice și de aventură, dar mai amintim aici și faptul că autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României, dar și numeroase reportaje și pagini memorialistice. Alte informații relevante legate de autor: a fost unul dintre primii colaboratori ai revistei „Sămănătorul”, adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară „Viața Românească”, adept al naționalismului și umanismului, colaborator al cotidianelor de stânga „Adevărul” și „Dimineața”, iar dacă într-o vreme era susținător al Monarhiei, după cel de-al Doilea Război Mondial și-a schimbat orientarea politică, devenind un susținător al comunismului. A fost, de asemenea, președintele Uniunii Scriitorilor din România, iar din 1921 membru al Academiei Române.

„Dar unde-i tinereța și sufletul de atunci?
Cântați acum, că-n largurile vieții,
Cât țin în zări câmpiile-i aride,
Numai o dată florile-și deschide,
În veci slăvita floare-a tinereții”. (Nada Florilor, Mihail Sadoveanu)

Eugen LovinescuCezar PetrescuOctavian GogaGala Galaction

Mărturii despre Mihail Sadoveanu:

„64 de martori dau seama, în această carte („Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu”), într-o dreaptă restituire, despre felul cum era Mihail Sadoveanu. De fapt, numărul martorilor, citați de Constantin Mitru, prietenul și secretarul maestrului, ar fi putut fi sporit cu bune temeiuri, la cel puțin câteva sute sau mii. Adunate, cele câteva mii de mărturii ar putea concura în întindere, opera celui evocat. Dacă am socoti însă mai bine, numărul celor care ar putea aduce direct mărturie s-ar ridica la milioane, fiindcă în cosmicul său ciclu de strălucire literară milioane și milioane de oameni, din câteva generații, au intrat fizic în atingere cu imaginea, cu glasul, cu numele lui Mihail Sadoveanu. Chiar și numai așa văzut, prestigiul personalității lui Sadoveanu în cultura română ar fi covârșitor…Cei mai mulți din acest veac de literatură româneacă îl slăvesc și îl socotesc încă din plinul tinereții un patriarh. Cu o astfel de religie n-au fost priviți, în cursul vieții, decât Goethe și Tolstoi. Toate acestea ne și îndeamnă să-l numărăm pe Sadoveanu printre cei cinci sau șase mari bărbați ai culturii universale, care n-au vârstă, care n-au istorie, rămânând într-o impenetrabilă enigmă”. („Ei l-au cunoscut pe Sadoveanu, București, Editura Ion Creangă, 1973, pg. 13-14”, fragment din prefață: Sadoveanu sau eternitatea unei țări, Paul Anghel)

„Acum 140 de ani, într-un orășel din Moldova, vedea lumina zilei cel căruia i-a fost dat să devină marele cântăreț al acestor pământuri. Într-un asemenea ceas, s-a împlinit legea, care cerea ca în viața noastră, în drumul spre lumină, să se ivească un meșter în stare a făuri, el singur, sub numele său, frumuseți cu nimic mai prejos decât acelea la care întregul popor lucrase de-a rândul, dând la iveală comoara nepieritoare a folclorului. Un asemenea meșter a zămislit în cele din urmă ființa din adânc a neamului nostru, și el s-a ivit pe aceste pământuri, le-a cerecetat îndelung și le-a cântat într-o operă uriașă, iar ea exprimă sufletul poporului nostru cu aceeași gingășie și sub aceeași constelație a eternității, ca și Miorița.” (Geo Bogza: Evocare radiofonică, 5 noiembrie 1961)

„Nici un scriitor al acestei țări, de la începuturi până azi,  n-a exercitat vreodată în timpul vieții sale un mai mare prestigiu fizic ca Mihail Sadoveanu… Mă gândesc, – poate că Mihail Sadoveanu a fost atât de discret cu gesturile sale; a avut o pudoare atât de sfântă a cuvântului vorbit cu gura; a făcut o economie de trezorerier cu pasul mersului său; a împrumutat o mască de piatră desprinsă de pe columna cu daci pentru chipul său august, de înțelegere a nației și a lumii, – încât tot ceea ce ar fi trebuit să fie în trupul său fizic individ, s-a transformat sub presiunea interioară a conștiinței sale de sine în insignă, în însemn, în efigie. Opera lui, cloșcă cu puii de aur, nu mai putea să accepte prin sine nici o urmă de îndoială. Cei care au mușcat din ea, au rămas cu gustul aurului în gură… Eminescu al prozei, Sadoveanu a dat nume cu umbră în soare, traducând în limba română toate lucrurile și faptele firii, – sufletul lucrurilor și trupul lucrurilor, sufletul faptelor și trupul faptelor. În afara scrisului său, el a fost un taciturn, aproape un mut. Taciturnia, muțenia lui, aproape că voia să ne spună  că, fără vorbirea lui scrisă, scriitorii de după el ar fi rămas mai degrabă niște taciturni și niște muți ai scrisului. Și așa cum odinioară ne învăța cronicarul, că noi de la Rîm ne tragem, astăzi putem adăuga: cei care scriem lucrurile și faptele lor, – de la Eminescu și de la Sadoveanu ne tragem”. (Nichita Stănescu: România Literară, nr. 45, 5.11.1970, p. 1,2)

„Zadarnic am încerca astăzi să separăm, fie chiar și numai în conștiința noastră, impresiile pe care ni le-a dăruit Sadoveanu, omul viu, de cele câștigate pe când citeam Frații Jderi, Zodia Cancerului, Nada Florilor sau Anii de ucenicie. Nu numai întâlnirea, sau o cunoștință mai îndelungată, ci și textele trezesc în noi o imagine a lui Sadoveanu. Liniștitoare, aproape însuflețitoare este însă conștiința că între imaginile născute din contactul direct și cele izvorâte din operele citite, sunt posibile numai deosebiri de nuanță. Cel ajuns să-l cunoască personal poate să-i știe culoarea părului (odinioară ondulat și blond astăzi neted și alb ca argintul), arcuirea sprâncenelor sub fruntea bombată, mișcarea fină a mâinilor în timp ce își înșiruie scrisul clar pe hârtia din față sau semnează tocmai o caracterizare – dar în privința esențialului nu poate ști mai mult decât atâta cât îl întâmpină dintre Filele Operei.” (Szemler Ferenc: Schiță de portret, Tribuna, IV, nr. 43 (195), 29 octombrie 1960, p. 8)

„Prezent în mijlocul poporului care i-a dat viață, Mihail Sadoveanu i-a trăit durerile, inspirațiile și încântările, cronicar și magician, rapsod și filozof, evocator fără  pereche al peisajului și al omului moldav: peisaje scăldate în pulberea crepusculară, oameni de treabă, țărani sfătoși, viteji de demult, cuminți și năvalnici, sute de personaje, panorame imense, amănunte delicate, șlefuite de un giuvaergiu. Fiecare pagină a lui Mihail Sadoveanu e un poem în proză. A început prin a scrie versuri – a continuat fără să rimeze, fără să publice. Întreaga lui proză poartă muzicalitatea, grija cuvântului rar și evocator, a ritmului, a armoniei, a cadenței, a tuturor bucuriilor care le revarsă vrăjitul dar al poeziei”. (Victor Eftimiu: Luceafărul, III, nr. 21 (56), 1 noiembrie 1960, p. 1).

Expozitie

***

Toate proiectele și evenimentele derulate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu sunt realizate cu susținerea Consiliului Județean Sibiu.

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Bâlea

 

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1880 – 19 octombrie 1961), 140 de ani de la naștere

Peste 165.000 de pagini digitizate la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Digitalizarea și tehnologizarea avansată sunt elemente fundamentale care modelează societatea contemporană. Primele încercări de standardizare a modurilor de transmitere a datelor au  avut loc în anii ′60 ai secolului trecut, astăzi, mediul digital regăsindu-se din ce în ce mai mult la toate nivelurile, influențând viața privată și profesională.

Cu câteva decenii în urmă, marile biblioteci ale lumii au început să intre într-o perioadă de tranziție în ceea ce privește modalitățile de comunicare a colecțiilor. De la forma fizică de înregistrare a materialelor care se găsesc în patrimoniul acestora s-a trecut gradual la informatizare și la înregistrarea digitală. La Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu procesul de digitizare a fost demarat în anul 2006. Din dorința de a conserva patrimoniul acesteia în conformitate cu ultimele standarde internaționale, a fost inițiată o strategie de digitizare și digitalizare prin intermediul căreia documente de valoare sunt puse la dispoziția utilizatorilor într-o manieră elegantă și accesibilă, evitându-se contactul direct cu acestea pentru a le proteja.

Digitizare scanare 1Digitizare scanare 2

Creșterea accesibilității colecțiilor face parte din prioritățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Sustenabilitatea digitală joacă un rol fundamental în procesul de îmbunătățire a comunicării colecțiilor, funcționalitatea documentelor digitale determinând transmiterea conținutului în conformitate cu standardele internaționale. Biblioteca ASTRA a fost și este partener în proiecte locale, naționale și europene. Demn de menționat este faptul că documente din arhiva digitală a bibliotecii publice sibiene sunt disponibile în Biblioteca Digitală Europeana, ca urmare a derulării proiectelor LoCloud, Transcribathon România și E-cultura.

«Începând cu anul 2011, s-au derulat proiecte de digitalizare prin intermediul cărora numeroase documente au fost puse la dispoziția utilizatorilor în format digital. Am colaborat extraordinar cu reprezentanții Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Mitropoliei Ardealului în vederea digitizării periodicelor „Foaia poporului” și Telegraful român”. Am achiziționat numeroase echipamente de înaltă performanță esențiale în procesul de digitizare. În anul 2014, prin acordul de parteneriat încheiat cu S.C. Casa de Presă și Editură TRIBUNA S.R.L., Facultatea de Științe Socio-Umane din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu și Asociația Ecomuzeul Regional Sibiu, s-a implementat proiectul „Tribuna în patrimoniul cultural național (1884-2014)”. Au urmat crearea bibliotecii digitale disponibilă online și valorificarea a numeroase documente din colecțiile speciale și fondul publicațiilor periodice. Avem o echipă consolidată care dă dovadă, cu prilejul fiecărui proiect, de seriozitate, conștiinciozitate, promptitudine, comunicare optimă și, nu în ultimul rând, competență în acest domeniu vast. În prezent, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este parte din proiectul E-cultura, implementat de Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului: Biblioteca Digitală a României. Inițiativa națională de digitalizare a patrimoniul cultural mobil face parte din proiectul european care construiește Biblioteca Digitală Europeană, europeana.eu. Contribuim la acest proiect prin digitizarea colecțiilor de Carte Românească Veche,  Carte Străină Veche și Transilvanice», subliniază Silviu Borș, manager al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Silviu Bors - dir BJ ASTRA Sibiu

În 2017, a luat naștere Biblioteca Digitală, un spațiu virtual dedicat documentelor digitizate aparținând Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Membrii Compartimentului Digitizare – Informatizare asigură buna desfășurare a fluxului de operațiuni prin intermediul cărora documentele fizice ajung în arhiva digitală. În prima etapă, sunt selectate materialele de interes incluse în proiectele de digitizare și digitalizare derulate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Pentru evitarea oricărui risc de deteriorare, documentele cu valoare de patrimoniu sunt evaluate, luându-se măsuri de aclimatizare specifice, respectându-se normele de transport și desprăfuire a documentelor. Acestea sunt transmise celor care sunt responsabili de digitizare, etapa în care se realizează operațiuni de scanare și transfer către serverul Bibliotecii. De asemenea, sunt stabilite soluțiile de digitizare, identificându-se echipamentele și software-ul necesare acestui proces.

Digitalizare

Echipamentele utilizate pentru operațiunile de scanare asigură performanța tehnică și protecția documentelor. Pentru a preveni deteriorarea documentelor, suportul destinat sprijinului acestora este adaptat, înlăturându-se astfel, tensionarea sau posibilitatea degradării. Datele obținute și prelucrate în formatul optim intră apoi, în etapa de postprocesare digitală. Imaginile prelucrate, denumite și transformate în format PDF, sunt optimizate pentru a putea fi publicate în spațiul virtual, respectându-se parametrii agreați în cazul transferului de date, normele de stocare și modul de distribuție care garantează durabilitatea temporală a colecțiilor în mediul digital. Este utilizată tipologia documentară elaborată de Biblioteca Națională a României pentru procesul de digitizare a patrimoniului cultural scris, iar descrierea obiectelor digitale se realizează prin intermediul metadatelor descriptive și de prezervare.

DSpace este platforma care pune la dispoziție spațiul necesar bibliotecilor pentru a expune materialele în format electronic, oferind utilizatorilor accesibilitate în siguranță. Biblioteca digitală include: Bibliografie românească veche, Bibliografia modernă a României, Carte străină veche și rară, Colecția Transilvanice, Carte românească și străină manuscrisă, iconografie, cartografie, ex-librisuri, manuscrise, periodice și publicații editate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, la Editura Armanis. Criteriile de selecție a documentelor din colecțiile Bibliotecii ASTRA sunt însoțite de specificații de reformatare, gestionarea ciclului de viață a datelor digitale reprezentând o prioritate.

Până în prezent, au fost digitizate peste 165.000 de pagini, există peste 10.000 de unități digitale, anual înregistrându-se cel puțin 1.000.000 de accesări. Acestea constituie elemente care fac parte din strategia națională și internațională de interconectare a informațiilor incluse în patrimoniul cultural scris. Toate eforturile echipei de bibliotecari se îndreaptă spre o mai bună comunicare a colecțiilor și, nu în ultimul rând, spre utilizatori, care, astfel, au acces  la o bază de date a cărei valoare culturală este inestimabilă.

Echipa de digitizare a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu este coordonată de Silviu Borș, manager, și este formată din: Bogdan Andriescu (Compartimentul Colecții Speciale), Daniela Stancu (Compartimentul Periodice), Malvina Sabău, Ioana Butnaru, Bianca Karda, Mihai Cruciat (Compartimentul Digitizare – Informatizare).

***
Toate proiectele și evenimentele derulate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu sunt realizate cu susținerea Consiliului Județean Sibiu.
Material realizat de Anamaria Enescu, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Peste 165.000 de pagini digitizate la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Recomandare de cărți pentru adolescenți

 

James Bowen:

  • Un motan pe nume Bob, trad. Ana-Maria Man, Iași: Polirom, 2017;
  • Lumea văzută de Bob, trad. Ana-Maria Man, Iași: Polirom, 2016;
  • Un dar de la motanul Bob, trad. Ioana Georgescu, Iași: Polirom, 2017.

1

De data aceasta nu voi mai prezenta fiecare carte în parte, deoarece toate trei redau povestea unui tânăr englez, pe nume James Bowen și prietenia emoționantă dintre acesta și motanul Bob, prietenie care s-a dovedit nu doar benefică, ci chiar salvatoare. Dincolo de povestea impresionantă pe care o descriu și care tratează un subiect sensibil, și anume drogurile și consecințele pe care acestea le au asupra celor care le consumă, cele trei volume au și o notă de umor, datorată motanului Bob, apărut „la momentul potrivit” în viața tânărului James.

Născut în 1979, în Surrey, James Bowen trăiește în prezent la Londra. În copilărie, după divorțul părinților, se mută împreună cu mama în Australia, însă din cauza inadaptării la mediul de acolo, se întoarce în Anglia, în 1997, unde ajunge să trăiască pe străzi, deoarece nici aici nu reușește să-și construiască o viață decentă. Din disperare, în încercarea de a se desprinde de realitatea derutantă, devine dependent de heroină.

Cauzele acestei situații sunt divorțul părinților, care a produs o traumă teribilă asupra tânărului, și schimbarea frecventă a domiciliului și a școlilor. Acestea au contribuit la instabilitatea emoțională și pierderea încrederii în sine, determinându-l pe James Bowen să recurgă la consumul de droguri, ajungând până la dependență. Însă, acesta este un refugiu iluzoriu la care recurg tinerii din dorința de a se distra, de a scăpa de realitatea înconjurătoare, nefiind conștienți de efectele devastatoare pe care le are consumul de droguri nu doar asupra lor, ci și asupra celor care-i înconjoară (familie, prieteni, colegi).

Am putea spune că tânărul prezentat în cărțile enumerate mai sus reprezintă un caz fericit. Nu pentru faptul că s-a drogat și a devenit dependent, ci pentru că a conștientizat că are o problemă și a avut voința necesară și dorința de a face o schimbare în acest sens. El s-a înscris într-un program guvernamental de susținere a dependenților de droguri, care oferea anumite facilități: un adăpost, acces gratuit la tratament, vânzarea unei reviste pentru o oarecare susținere financiară, etc.

În adăpostul primit, tânărul James îl întâlnește pe motanul Bob (care poartă numele unui personaj celebru din filmul „Twin Peaks”). Acesta îi va deveni cel mai bun prieten și îl va însoți pe tânăr pretutindeni, cei doi ajungând să fie cunoscuți de întreaga Londră, de călătorii din autobuzul 73 și de turiștii care, trecând prin zonă, obișnuiau să facă filmulețe și poze cu ei, publicându-le apoi pe internet. Cu timpul, tânărul James ajunge să învingă dependența de heroină, afirmând că „tot ce i s-a întâmplat bun în viață i se datorează prietenului său cel mai bun, și anume motanului Bob” (James Bowen, „Un motan pe nume Bob”, coperta 3), devenind și un ambasador în lupta împotriva consumului de droguri, prin campaniile pe care le realizează după publicarea cărților.

Toate cele trei volume, fiecare reprezentând o autobiografie-bestseller, aduc la lumină povestea emoționantă a prieteniei dintre tânărul James și motanul Bob, dar și o imagine detaliată a vieții de pe străzile londoneze. Mesajul care răzbate din cele trei cărți este acela că viața trebuie prețuită, fiind un dar care nu trebuie irosit, consumând droguri și alte substanțe nocive.

„Viața este darul lui Dumnezeu pentru noi. Modul în care o trăim este darul pe care noi îl facem lui Dumnezeu.”(Michelangelo Buonarroti)

Cei interesați să afle mai multe informații despre cele două personaje sunt invitați să acceseze: www.hodder.co.uk și contul Twitter al lui Bob: @streetcatbob.

Un material de specialitate cu privire la consumul de droguri și efectele lui asupra creierului este disponibil la adresa web: https://www.medlife.ro/articole-medicale/consumul-de-droguri-de-la-abuz-la-dependenta-si-efectele-asupra-creierului.html

***

Toate proiectele și evenimentele derulate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu sunt realizate cu susținerea Consiliului Județean Sibiu.

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu – Filiala Bâlea

2

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Recomandare de cărți pentru adolescenți

Biblioteca ASTRA susține cultura română peste hotare

Cartea fara Frontiere

Asociaţia „Prietenii Bibliotecii ASTRA” Sibiu, prin intermediul proiectului „Cartea fără frontiere”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu a făcut o donație de peste 600 de volume Bibliotecii Publice Raionale „Andrei Ciurunga” din Cahul, în perioada 28-30 septembrie 2020.

Cărți de literatură clasică română şi universală, literatură pentru copii, literatură din domeniile istorie și teologie, atlase şi albume turistice, lucrări științifice din domenii umaniste au fost donate partenerilor din Republica Moldova. Această acțiune face parte din Agenda Culturală a Județului Sibiu, fiind finanțată de Consiliul Județean Sibiu. Au fost achiziționate peste 400 de volume noi. De asemenea, Fundația Gojdu a donat pentru acest proiect 150 de cărți și fotografiile din expoziția „Patrimoniul cultural sibian, valori europene”.

Scopul proiectului „Cartea fără frontiere” este de a promova cultura română și universală, susținând conexiunile între instituții de cultură din România și comunitățile românești din afara granițelor țării, în special din Republica Moldova. Anul acesta, proiectul s-a materializat în urma unui parteneriat semnat cu Biblioteca Publică Raională „Andrei Ciurunga” din Cahul.

Carte fara frontiere

„Proiectul nostru prevede trei componente: transferul bilateral de bune practici între România și Republica Moldova în domeniul cultural, în general, şi cel al biblioteconomiei, în special; realizarea unei donații de carte în limba română; prezentarea unei expoziții fotografice «Patrimoniul cultural sibian, valori europene». Cu toate dificultățile determinate de pandemia Covid-19, am încercat să ducem la bun sfârșit un proiect pe care sperăm să îl dezvoltăm și în anii următori, contribuind, astfel, la susținerea bibliotecilor și a cititorilor din diverse comunități românești”, a precizat Silviu Borș, directorul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu.

Proiectul „Cartea fără frontiere” a fost inițiat și coordonat de către dr. Silviu Borș și dr. Dan Nanu, din partea Bibliotecii ASTRA și a Asociației „Prietenii Bibliotecii ASTRA”, în colaborare cu Laurențiu Toma, din partea Fundației Gojdu și Facultatea Transfrontalieră a Universității Dunărea de Jos din Galați, reprezentată prin dr. Gina Aurora Necula, decan și dr. Tetiana Toma, lector universitar.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Biblioteca ASTRA susține cultura română peste hotare

Recomandare de cărți pentru copii și tineret

„Poveștile te fac să gândești și să visezi; cărțile te fac să vrei să pui întrebări”.
(Michael Morpurgo)

5

Michael Morpurgo:

  • Calul de război, trad. Oana-Celia Gheorghiu, București: Editura Rao, 2012;
  • Regatul lui Kensuke, trad. Mirela Buruiană, București: Nemira Publishing House, 2017;
  • Povestea lui Robin Hood, trad. Alexandra Florescu, București: Nemira Publishing House, 2017;
  • Leul–Fluture, trad. Oana Ionașcu, București: Nemira Publishing House, 2019;

 

Autorul Michael Morpurgo s-a născut în anul 1943, a făcut școala la Londra, în Sussex și Canterbury. A  studiat limbile engleză și franceză la Universitatea din Londra și a fost mulți ani profesor în Kent, unde și-a descoperit adevărata vocație. Astăzi Michael Morpurgo este unul din cei mai cunoscuți și îndrăgiți scriitori de literatură pentru copii și tineret din Marea Britanie. A scris peste o sută de cărți și a câștigat numeroase premii, printre care Smarties Award, Blue Peter Book Award și Whitebred Award, iar în 2006 i s-a acordat Ordinul Imperiului Britanic. Poveștile sale au fost adaptate de multe ori pentru scenă sau micul ecran, iar între 2003 și 2005 a fost Children Laureate, rol care l-a purtat prin toată Marea Britanie ca să le inspire copiilor bucuria de a citi povești.

1

„Calul de război” este o poveste impresionantă despre război, prietenie, loialitate și curaj. Acțiunea romanului se petrece în timpul Primului Război Mondial. Ceea ce se poate remarca încă de la începutul cărții este faptul că naratorul acesteia nu este o persoană, ci un cal. Astfel, personajul central al cărții vorbește despre propria călătorie (pe care o face din momentul vânzării lui, în ziua târgului de cai, până la finalul războiului), despre tragediile la care asistă în decursul anilor de război și despre faptele lui de vitejie. În anul 1914, „un mânz slăbuț, pe jumătate pursânge, aproape roșu cu o stea albă ce-i împodobea fruntea” este vândut, la vârsta de 6 luni, pe trei guinee, unui fermier pe nume Jeremy Irvine, „cam băut”, pentru a-l ajuta la munca câmpului. Fermierul are un băiat de 13 ani, Albert, care a îndrăgește calul din prima clipă și îl numește Joey pentru că rimează cu Zoey, „iapa bătrână” din grajdul lor și pentru că „i se potrivește acest nume”, după cum îi spune el căluțului. Cei doi cresc împreună, iar între ei se înfiripă o prietenie strânsă care va dura peste ani.

La începutul războiului, armata rechiziționa cai pentru a-i trimite pe câmpul de luptă, și astfel tatăl lui Albert, care avea mare nevoie de bani pentru fermă și întreținerea familiei îl vinde pe Joey căpitanului Nicholls, alături de care va deveni martorul nenumăratelor tragedii din timpul marilor bătălii date pe pământ francez. Albert este de-a dreptul mâhnit de gestul tatălui său și dorește să se înroleze în armată, ca să fie alături de calul lui, însă este prea tânăr, avea pe atunci doar șaisprezece ani, iar în armată erau înrolați băieții de cel puțin 17 ani. Căpitanul îi promite că va avea mare grijă de el. După ce împlinește această vârstă, Albert se înrolează cu speranța că-și va regăsi calul și-l va readuce înapoi la Devon. Pe tot parcursul războiului, Joey impresionează pe toată lumea prin curajul de care dă dovadă. Potrivit Historia.ro, „în Primul Război Mondial au murit 9 milioane de combatanți, 7 milioane de civili și 8 milioane de cai de luptă. A fost unul dintre cele mai mortale conflicte din istorie. Pe timp de război, calul era cel mai bun prieten al omului și cel mai prezent animal pe câmpul de luptă, fie că trăgeau carele, transportau echipament sau mergeau la luptă cu soldații”. Dezvoltarea tehnologică în domeniul militar a făcut ca situația de pe front să fie mai periculoasă pentru cai decât pentru oameni. Spre exemplu, „într-o singură zi, în 1916, în timpul bătăliei de la Verdun din Franța, au murit aproximativ 7000 de cai, dintre care aproximativ 100 au murit în urma unei explozii provocate de tunurile navale franceze. Alte sute de cai au murit din cauza extenuării, a bolilor sau atacurilor cu gaze toxice, iar numărul lor ar fi fost mult mai mare dacă nu ar fi existat unitățile veterinare. În cazul armatei britanice, acestea au tratat mai bine de două milioane și jumătate de cai răniți, dintre care 75% s-a putut întoarce la serviciu”.

Un episod impresionant din carte este cel legat de relatarea despre prietenia și susținerea dintre calul Topthorn și Joey pe câmpul de luptă, cei doi cai fiind considerați cei mai buni din tot regimentul de cavalerie și, de asemenea, finalul este punctul forte al cărții. Întrebarea care se pune este: se vor reîntâlni cei doi prieteni, Albert și Joey la finalul războiului? Ei bine, dragi copii, vă las pe voi să descoperiți acest lucru, invitându-vă să lecturați cartea „Calul de război”.

Important de menționat este faptul că, în 2011, „Calul de război/de luptă” a fost ecranizat, în regia lui Steven Spielberg, și nominalizat de 6 ori la Premiile Oscar. Pe parcursul filmărilor au fost folosiți 14 cai doar pentru rolul Joey, 4 pentru Topthorn și până la 280 de cai pentru a filma o scenă din film

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Calul_de_lupt%C4%83_(film)).

2

„Regatul lui Kensuke”, pe care eu personal l-aș numi „Un alt Robinson Crusoe” sau „Un Robinson Crusoe modern”, relatează povestea lui Michael, un băiat de 11 ani, care, împreună cu părinții și câinele său, Stella Artois pornesc în aventura vieții lor la bordul navei Peggy Sue, realizând înconjurul lumii pe apele albastre. Ei pornesc din Marea Britanie, traversează Atlanticul până în Brazilia, ocolesc apoi Africa prin sud, ajungând până în Australia. Călătoria pe mare a celor patru personaje este plină de peripeții, dar și de momente frumoase, unice în viață. Michael, la rândul lui, va avea propria aventură în care, ca orice erou, va trebui să izbândească singur. Această aventură începe într-o noapte când, printre zgomotele mării agitate, vântul aduce cu el o melodie misterioasă… Partea în care este prezentată întâlnirea dintre Kensuke și Michael și aventurile de pe insulă consider că e cea mai frumoasă, iar cei care au citit cartea „Robinson Crusoe” vor înțelege și de ce. Vă invit, dragi copii, să lecturați „Regatul lui Kensuke” și să vă alăturați aventurilor trăite de Michael și de câinele său, Stella Artois.

7

„Proscrisul. Povestea lui Robin Hood” este o carte care face referire la povestea lui Robin Hood, dar este ușor adaptată, cu asocieri între două planuri: cel prezent (asocierea tânărului de la începutul și finalul cărții) și cel trecut (povestea lui Robin). Cartea debutează cu scena prezentării unui tânăr, care, în urma unei furtuni, descoperă faptul că stejarul lui preferat a fost smuls din rădăcină, la rădăcina acestuia găsind niște oseminte, un corn și un vârf de săgeată. Este impresionat de vârful de săgeată, însă la vederea osemintelor i se face rău și leșină. Câteva momente mai târziu se trezește pe tărâmul lui Robin, în postura unui tânăr, rămas fără adăpost și pierdut într-o pădure întunecată și amenințătoare, unde va fi salvat de o bandă pestriță de proscriși. Dorința lui cea mai mare este să-și elibereze tatăl din mâinile șerifului de Nottingham, să le facă dreptate năpăstuiților și să pună capăt o dată pentru totdeauna tiraniei  șerifului de Nottingham. Alături de prietenii săi, Robin găsește curajul de a deveni un erou de legendă. La final, tânărul, descoperă că totul a fost numai un vis și, pentru a nu uita acest vis frumos, el plantează o ghindă în locul copacului dezrădăcinat, care se va transforma peste ani într-un falnic stejar.

Amintim aici câteva informații interesante despre Robin Hood şi legenda sa:

  • Robin Hood este unul din cele mai populare personaje din folclor, dar nu se ştie dacă a existat cu adevărat, mai ales că numele de Robin sau Robert era foarte comun la acea vreme.
  • Cuvântul „șerif” (sheriff) se trage din „Shire Reeve”, desemnând titlul celui care colecta taxele pentru rege. Evident nepopular printre oamenii obișnuiți, șeriful a devenit antagonistul lui Robin Hood.
  • Legenda spune că Robin Hood și banda sa trăiau în pădurea Sherwood și foloseau Marele Stejar ca ascunzătoare, dar la acea vreme, copacul ar fi fost doar un puiet.
  • Povestea lui Robin Hood a rămas populară pentru că s-a adaptat mereu. Versiunile inițiale se axau pe curajul său în luptă şi pe priceperea sa în utilizarea arcului, abia mai târziu adăugându-se povestea de dragoste şi faptul că Robin fura de la bogați ca să-i ajute pe cei săraci.
  • Legenda lui Robin Hood a fost adaptată pentru micul şi marele ecran de cel puțin 68 de ori. (sursa: https://nemi.ro/5-lucruri-interesante-despre-robin-hood/)

Cu siguranță, lectura acestei cărți, care poate fi consultată și pe platforma electronică Cloud Library, va aduce bucurie copiilor care vor fi purtați pentru scurt timp pe tărâmul lui Robin Hood.

4

Leul – fluture este o carte unică despre animale unice, care va înduioșa sufletele tuturor, copii și adulți deopotrivă.”  (Virginia McKenna)

„Leul – fluture” prezintă o poveste minunată despre prietenia dintre un băiat pe nume Bertie și un pui de leu alb din savana africană. Bertie s-a născut în Africa de Sud, la o fermă îndepărtată, în apropierea unei localități numite Timbavati. Într-una din zile, pe când băiatul stătea cocoțat pe ramurile copacului său, zărește o leoaică ce cobora împreună cu puiul ei la iaz. Băiatul a observat că puiul era de un alb strălucitor. De bucurie, fuge acasă pentru a le povesti părinților că a văzut un pui de leu alb, însă nimeni nu-l crede, deoarece părinții spuneau că nu există lei albi. La scurt timp după această întâmplare, leoaica este împușcată și astfel puiul este adoptat și crescut de familia lui Bertie. Când vine vremea ca Bertie să înceapă școala, părinții decid să vândă puiul de leu unui francez care avea un circ. Bertie suferă îngrozitor fiindcă trebuie să se despartă de puiul de leu, însă se consolează cu ideea că va fi bine îngrijit… Și de aici, dragi copii, vă las să descoperiți singuri continuarea poveștii și, mai ales, motivul pentru care volumul se numește „Leul-fluture”.

Michael Morpurgo este unul din cei mai talentați povestitori britanici contemporani. Farmecul romanelor sale constă atât în plăcerea de a povesti, cât și în ușurința cu care le deschide copiilor apetitul pentru aventură și cunoașterea unor lumi trecute sau exotice.

Daniela-Carmen Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu,
Filiala Bâlea

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Recomandare de cărți pentru copii și tineret

Filiala Bâlea, la ceas aniversar – 30 de ani de existență în comunitatea sibiană

Filiala Bâlea este una dintre cele cinci filiale ale Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, alături de cele aflate în Vasile Aaron, Hipodrom, Valea Aurie și Cisnădie. S-a înființat în anul 1990, atunci când blocul, la parterul căruia se află, a fost dat în folosință. Situată în zona Bâlea a orașului Sibiu, în vecinătatea Spitalului Clinic de Urgență și a Gării, filiala a împrumutat, spre o mai ușoară identificare, numele Străzii Bâlea.

Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la înființarea Filialei Bâlea, deci am putea spune că biblioteca se află la „ceas aniversar” și de aceea se cuvine să amintim câteva lucruri despre această filială pentru cei care doresc să afle mai multe informații despre existența și activitatea ei.

1 2

Filialele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu au fost create pentru a veni în sprijinul cititorilor care locuiesc sau își desfășoară activitatea în aceste comunități, în special al celor în vârstă, care nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la sediul central decât în cazul în care au nevoie de lucrări de referință care nu pot fi găsite la filiale. Disponibilitatea colecțiilor este asigurată prin punerea la dispoziție a documentelor în sălile de lectură, prin împrumut la domiciliu sau prin accesarea platformelor online Cloud Library și Biblioteca Digitală.

Publicul țintă al Filialei Bâlea este reprezentat de utilizatori aparținând tuturor categoriilor de vârstă: copii și tineret, adolescenți, adulți, seniori. De-a lungul anilor, colecțiile de carte din bibliotecă au fost dezvoltate cu atenție și s-a avut în vedere înnoirea permanentă a fondului cu noi apariții editoriale pentru a veni în întâmpinarea nevoilor utilizatorilor. De fiecare dată noutățile editoriale intrate în bibliotecă sunt aduse în atenția publicului prin expunerea în interiorul filialei sau prin intermediul canalelor de comunicare online ale Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu: website și paginile de social media.

3 4

20180921_142549

Filiala Bâlea deține o colecție de cca. 13500 unități de bibliotecă, amplasate pentru public în patru încăperi, cu acces liber la raft. În sala principală, care cuprinde intrarea în bibliotecă și biroul de relații cu publicul, se află rafturile pentru noutăți, literatură școlară, literatură pentru adolescenți, literatură curentă pentru adulți, literatură SF, literatură polițistă și enciclopedii, toate volumele fiind aranjate alfabetic la raft. Un spațiu generos și luminos este destinat activităților cu cei mai mici dintre utilizatorii bibliotecii, aici existând cărțile din domeniul literaturii pentru copii.

6 7

Altă încăpere găzduiește fondul de literatură de referință care include ediții ordonate conform clasificării zecimale universale (CZU): dicționare/enciclopedii, generalități, filozofie, psihologie, religie, mitologie, sociologie, politică, învățământ, drept, etnologie, folclor, științe, artă (pictură, fotografie, cinematografie, muzică), sport, lingvistică, istorie și critică literară, geografie, biografii, istorie. Această sală este utilizată pentru desfășurarea diferitelor activități educative, culturale și recreative în bibliotecă. Tot aici se găsesc calculatoare pentru adulții care doresc să acceseze documente de interes public, pentru elevii care realizează proiecte pentru școală sau pentru alți utilizatori care desfășoară diverse activități de studiu și cercetare. În continuarea acestui spațiu multifuncțional, există o sală destinată volumelor de literatură română și universală.

8 9 10

Poză curs germană (3)

Prima bibliotecară care s-a ocupat de Filiala Bâlea se numește Dorina Marian și a fost custode al colecției timp de 20 ani, până în momentul pensionării, în anul 2010. Activitatea filialei a fost preluată apoi de către Emilia Hârbea care s-a ocupat de administrarea fondului de carte până în 2017.

Numele meu este Daniela-Carmen Sava și am preluat gestionarea activităților Filialei Bâlea începând cu luna septembrie a anului 2018. Anterior acestui moment mi-am desfășurat activitatea, timp de aproape doi ani, în cadrul Compartimentului pentru Copii și Tineret din sediul central al Bibliotecii ASTRA.

Pe parcursul acestei perioade, în cadrul Filialei Bâlea, am desfășurat numeroase activități educative și culturale, încheind astfel un număr de 15 parteneriate cu reprezentanți ai diverselor instituții și organizații: Colegiul Național „Octavian Goga” Sibiu, Grădinița Nr. 17, Centrul de Educație Incluzivă Nr. 1, Școala Gimnazială Nr. 4, Teatrul Gong, Teatrul Național Radu Stanca, Inspectoratul Școlar Județean Sibiu, Școala Gimnazială Nr. 8, Centrul Ocupațional pentru persoane cu dizabilități din cadrul Asociației Diakoniewerk International, Colegiul Tehnologic Mârșa, Colegiul Agricol „D. P. Barcianu” Sibiu etc.

Deservind nevoile comunității din zonă, am continuat desfășurarea unor activități similare celor pe care le-am desfășurat la Compartimentul pentru Copii și Tineret, unde am derulat alte 20 de parteneriate.

12 13 14

În cadrul Filialei Bâlea, am organizat ateliere de limba germană și engleză, ateliere de quilling și origami, am celebrat diferite evenimente culturale alături de elevi și cadre didactice: Ziua Mamei, Ziua Internațională a Cititului Împreună, Ziua Europei, Educația globală, Cititorul/cititoarea lunii (categoria copii, adolescenți și adulți), „Covorașul povestitor”, Septembrie – luna poeziei, Mihai Eminescu – Luceafărul poeziei românești, expoziții tematice de carte, „Atelierul lui Ștefănuț” (expoziție de figurine din plastilină realizate de un băiat de 7 ani), expoziție de desene realizate în cadrul Proiectului ”Prietenie pe o sfoară”, expoziție de mărțișoare și felicitări, activități de documentare și realizare a unor materiale cu privire la activități în vederea promovării pe site-ul bibliotecii, prin canalele de comunicare social media, în mass-media locale și la revista ”Aventuri în lumea cărții” etc.

15 16

Dintre proiectele importante derulate în spațiul Filialei Bâlea, menționez: „Prietenie pe o sfoară”, 2018, 2019; „Movere. Docere. Delectare through Reading”, proiect Erasmus coordonat de Școala Gimnazială Nr. 25, Sibiu, 2018; Concursul de poezie online organizat de Biblioteca Județeană ”Octavian Goga”, Cluj, (în 2019 am participat cu 10 elevi, iar în 2020, cu 6 elevi); „Bătălia cărților”, 2018, membru în comisia de jurizare, faza pe județ, Mediaș.

17 19

Cu prilejul aniversării celor 30 de ani de activitate a Filialei Bâlea, am realizat un volum de poezii (ce aparțin elevilor care au participat la concursul de poezie online inițiat de Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj), intitulat „Poezia – aripă născută din pana îngerilor”, și un volum liliput: „Dicționarul –important instrument de lucru”. Volumul de poezie reprezintă o recunoaștere și o recompensă pentru tinerii autori ai creațiilor poetice și un mod de a-i încuraja să scrie poezii în continuare. Poezia este o artă, și, ca orice artă, ea trebuie mereu cultivată. Marele poet Nichita Stănescu spunea: „Poezia nu este numai artă: este însăși viața, însuși sufletul vieții. Fără poezie omul nu s-ar distinge de neant.”

20 21

Toate activitățile desfășurate în cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu și a filialelor acesteia sunt realizate cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

Daniela-Carmen Sava, bibliotecar
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu,
Filiala Bâlea

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Filiala Bâlea, la ceas aniversar – 30 de ani de existență în comunitatea sibiană

Săli de lectură, redeschise pentru public la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu redeschide pentru public două săli de lectură, în intervalul orar 9:00 – 17:00, de luni până vineri. Începând de astăzi, consultarea documentelor disponibile la sala de lectură se face în foaierul instituției, situat la parterul sediului nou (Str. George Barițiu, nr. 7). Documentele periodice sunt puse la dispoziția publicului interesat în sala de lectură de la etajul I al sediului vechi (Str. George Barițiu, nr. 5), din cadrul Compartimentului Publicații Periodice.

BJ ASTRA sala foaier

BJ ASTRA sala lectura Periodice

Suntem preocupați constant de păstrarea sănătății și siguranței utilizatorilor și angajaților bibliotecii. În acest sens, am întreprins măsurile necesare menite să sprijine activitatea de studiu și cercetare în bibliotecă, în condiții de siguranță: ● mesele pentru studiu sunt dispuse la distanța recomandată, la fiecare masă fiind amplasat un singur scaun; ● anunțurile privind respectarea măsurilor de prevenție a răspândirii bolilor contagioase sunt expuse la loc vizibil; ● la intrarea în instituție se face un triaj observațional (termoscanare noncontact); ● se asigură igienizarea frecventă a suprafețelor și obiectelor, aerisirea și curățenia periodică a spațiilor.

În cele două săli de lectură amenajate pentru public se vor respecta următoarele reguli de protecție:

– accesul în interior este permis doar utilizatorilor care poartă corespunzător masca de protecție;

– în vederea decontaminării încălțămintei, utilizatorii vor folosi covorul cu dezinfectant amplasat la intrare;

– utilizatorii care doresc să consulte documente în regim de sală de lectură vor comunica solicitările personalului care deservește biroul de relații cu publicul;

– înainte de a prelua documentele livrate de bibliotecari și de a se așeza la masa de studiu, utilizatorii își vor dezinfecta mâinile cu soluția pusă la dispoziție;

– utilizatorii își vor păstra locul ales în sala de lectură, pe tot parcursul perioadei de studiu și cercetare (maxim 2 ore);

– la plecare, documentele consultate vor fi lăsate pe masa de studiu, acestea fiind preluate de bibliotecari în vederea rezervării sau a depozitării în spațiile de carantină;

– în cazul în care numărul solicitărilor pentru studiu la sală depășește numărul locurilor disponibile în sala de lectură, se va limita accesul utilizatorilor și perioada de timp petrecută pentru o sesiune de studiu.

Accesul publicului rămâne restricționat în celelalte compartimente și pe terasele bibliotecii, operațiunile de împrumut și restituire a documentelor realizându-se doar la pupitrul de la intrare, în timpul programului de funcționare, atât în sediul central, cât și în filiale.

Utilizatorii înregistrați pot solicita sau rezerva documentele necesare telefonic (nr. tel. 0269 210 551, 0269 215 775) sau online (e-mail: bibliosuport@bjastrasibiu.ro).

În egală măsură, pentru a reduce expunerea utilizatorilor și a angajaților la eventuale pericole epidemiologice, recomandăm utilizatorilor să acceseze serviciile și resursele bibliotecii disponibile online: catalogul online de pe website-ul bibliotecii (www.bjastrasibiu.ro), platformele electronice Cloud Library și Biblioteca Digitală și paginile social media:

https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/,  https://www.instagram.com/bjastrasibiu/

În funcție de evoluția contextului epidemiologic și de recomandările autorităților, vom transmite noi informări privind modul în care se vor desfășura activitățile cu publicul în bibliotecă.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Săli de lectură, redeschise pentru public la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

In memoriam Lucia Ana Marinescu-Țeposu

LUCIAMARINESCU

                S-a născut la Sibiu, la data de 6 septembrie 1935, într-o familie de intelectuali. Mama sa, Lucia Maria Stroia (1898-1948), fiica protonotarului Sibiului Ștefan Stroia, a fost profesoară de matematică la Liceul de fete „ Domnița Ileana” din Sibiu (fosta Școală Civilă de Fete a ASTREI), din anul școlar 1919/1920 până în anul 1948, când se stinge prematur din viață, răpusă de un cancer galopant, la vârsta de 50 de ani. Tatăl, Silviu Țeposu (1892-1979), a fost unul din reputații profesorii de istorie din prima generație de după Marea Unire din 1918 de la prestigiosul liceu „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, profesor la Școala Militară de Ofițeri de Infanterie în perioada interbelică, precum și la alte licee în perioada comunistă. În același timp a fost inspector al învățământului secundar (din 1925), pe urmă inspector general școlar, ocupându-se îndeosebi de școlile minorităților naționale. Silviu Țeposu fost un conferențiar de excepție al ASTREI, un orator înnăscut – talent pe care i l-a transmis fiicei sale. Silviu Țeposu s-a aflat vreme îndelungată la conducerea Asociațiunii ASTRA – Filiala (Despărțământ) centrală din Sibiu și în Comitetul ei Central, fiind ales și vicepreședinte al Asociațiunii, în perioada 1945-1947, înainte de desființarea ei de către comuniști.

                După absolvirea Liceului de Fete nr. 2, fost „Domnița Ileana”, se înscrie la Facultatea de Istorie a Universității „Victor Babeș” din Cluj. Studenția din anii 1952-1956 și-o petrece consacrându-și timpul pentru studiul antichității și arheologiei, iar practica o desfășoară cu seriozitate (și pasiune) pe șantierele arheologice de la Cașolț, Calbor, Boița, Moigrad, Soporul de Câmpie. Dintre profesorii clujeni sub a căror îndrumare s-a format, amintim pe: prof. Constantin Daicoviciu, ce coordona studiile antice la Cluj, profesorul și istoricul de artă Virgil Vătășianu (sibian), care o va impresiona prin eleganța expunerilor, profesorul Mihail Macrea (fost elev al lui Silviu Țeposu).

                Cu studiile universitare încheiate cu succes, devine preparator, apoi asistent și lector cu delegație la Catedra de Istorie de României a Universității Clujene (1956-1969). Acum publică primele articole: O gemă gnostică în Muzeul Istoric din Cluj (în Activitatea Muzeelor, II, 1956, p. 135-138, în colaborare cu N. Gostar), Un nou abraxas de la Porolissum (În Studii și cercetări de Istorie Veche, X, 1959, 2, p. 463-467), Gemele şi cameele din Muzeul Arheologic din Cluj (în Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucureşti, 1960, p. 525-534). S-a specializat și s-a făcut cunoscută în lumea științifică europeană ca istoric al artei antice din Dacia. Tot din perioada clujeană, încep preocupările privind așezarea romană de la Micia, șantier pe care îl va conduce cu rezultate notabile, concretizate în rapoarte și studii în publicate în reviste de specialitate.

Părăsește Clujul, pentru postul de inspector la Consiliul Culturii (1969-1970), iar din 1971 devine șef de secție și membru fondator al Muzeului de Istorie din București, calitate prin care organizează selecția obiectelor ce vor constitui expoziția permanentă de aici. În anul 1977 își susține teza de doctorat intitulată Monumente funerare din Dacia Superior și Dacia Porolissensis,  și condusă de prof. M. Pippidi, lucrare care va fi tradusă în engleză la vestita colecție British Archaeological Reports de la Oxford, în anul 1982.

Din anul 1975 devine membru în Comitetul Științific Internațional al LIMC (Lexikon Iconographicum Mythologiae Classicae, la ale cărei întruniri la congrese internaționale sau la Fundația Hardt pentru Studiul Antichității Clasice din Geneva (vezi https://www.fondationhardt.ch/ și foto cu Doamna Lucia Marinescu-Țeposu, în 1988) ș. a., va lega prietenii științifice și de suflet: cu marii prieteni dispăruți prof. Olivier Reverdin și Lili Kahil, apoi profesorii și cercetătorii Lietta de Salvo, Bruno Tripoli, André Hurst, Ernst și Susana Künzl, Walter Meier-Arendt, Annemarie Kaufmann-Heinimann și alții.

Doamna Lucia Ana Marinescu participat la organizarea unor expoziții arheologice românești la Köln, Roma și Viena (Römer in Rümanien, 1969; Die Daker, 1980; Civiltà romana in Romania, 1970).

Revoluția din 1989 a găsit-o pe Doamna Marinescu la conducerea Muzeului de Istorie, ca  director interimar, iar după revoluție director în funcție. În calitatea sa de pedagog înnăscut, a format generații întregi de arheologi, mulți dintre ei i-au trimis articolele științifice și cărțile, cu dedicații deosebite, în semn de apreciere, recunoștință și dragoste către profesoara lor, Doamna Lucia Ana Marinescu-Țeposu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on In memoriam Lucia Ana Marinescu-Țeposu

Necrolog

Cu durere în suflet, vă anunțăm că luni, 31 august, a trecut la cele veșnice distinsa Doamnă prof. univ. dr. Lucia Ana Marinescu (1935-2020). Va rămâne veșnic  în amintirea noastră prin excepționala donație de carte dăruită Bibliotecii Județene Astra, rod al strădaniei a două generații de istorici: prima, a tatălui Domniei Sale, profesorul de istorie și inspectorul general Silviu Țeposu, ales timp de aproape trei decenii în conducerea Asociațiunii Astra, și, a doua, a familiei Țeposu-Marinescu.

Dumnezeu să o odihnească în rândul celor drepți, alături de iubitul ei soț, Floricel Marinescu!

Condoleanțe familiei îndoliate!

Colectivul Bibliotecii Județene ASTRA

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Necrolog

Ana Grama – aniversare 80 ani

1

„Unii oameni apar în viața noastră ca o binecuvântare, alții ca o lecție”

(Maica Tereza)

Doamna Ana Grama, cercetător, etnomuzeograf și arhivist, personalitate marcantă în viața culturală sibiană, împlinește la data de 19 august frumoasa vârstă de 80 de ani.

Gândurile noastre bune se îndreaptă astăzi spre cea care, de-a lungul vieții, a desfășurat o îndelungată activitate pe tărâmul istoriei și culturii naționale, fiind prin aceasta un model profesional pentru generațiile actuale și viitoare.

Doamna Ana Grama este un om de excepție, un profesionist desăvârșit, de aceea îi suntem alături și îi urăm la această zi aniversară, sănătate și multe zile frumoase pe cărarea vieții, alături de un sincer și călduros „La mulți ani”!

Dintre lucrările domniei sale amintim:

Cărți:

 

Grama, Ana. Etnomuzeografie transilvană: Muzeul Asociațiunii 1905-1950. Sfântu Gheorghe: Eurocarpatica, 2010, 328 p.

Grama, Ana. Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. Economii. Contribuții documentare comentate, Sibiu: InfoArt Media, 2012, 274 p.

Grama Brescan, Ana. Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. Județul Covasna. Contribuții documentare, Sfântu Gheorghe: Arcuș, 2007, 279 p.

Bucur, Corneliu; Goța, Dorin; Grama, Ana. Muzeul ASTRA: Istorie și destin 1905-2000/ ASTRA Museum: History and Destiny 1905-2000/ ASTRA Museums: Geschichte und Schicksal 1905-2000, Sibiu: ASTRA Museum, 2002, 432 p.

Grama, Ana. Muzeul Asociațiunii” (1905-1913, 1921-1950). Monumente. Colecții. Iconografie veche. Extrase din Muzeul ASTRA – Istorie și destin 1905-2000, Sibiu: ASTRA Museum, 2002, 356 p.

Jaba, Elisabeta; Grama, Ana. Analiza statistică cu SPPS sub Windows, Iași: Polirom, 2004, 272 p.

 

Studii și articole:

 

Grama, Ana. „Economii noștri Transilvani”, în Studii și comunicări de etnologie, Tom XVI, 2002, 30 p.

Grama, Ana. Iacob, Florian și Eugen Bologa. „Preoți din Marpod (jud. Sibiu), (1862-1922)”, în Revista Teologică, 1 / 2000, p. 62-76.

Grama, Ana. „Andrei Șaguna și așezările mănăstirești: De la stricarea mănăstirilor și prisosirea de credință a norodului (1799), la bisericuțele și chiliuțele din Șinca Veche (1851)”, în Revista Teologică, 2 / 2009, p. 201-218.

Grama, Ana. „Scrutându-și viitorul peste crestele Carpaților. De la Sibiu. Ioan Popescu în anul 1865”, în Transilvania, Sibiu 12 / 2005.

Grama, Ana. „Destinul bunurilor bisericuței demolate din Sibiu-Cetate”, în Revista Teologică, 2 / 2006, p. 87-98.

Grama, Ana. „Oameni și fapte în contextul edificării Catedralei Ortodoxe din Sibiu”, în Revista Teologică, 2 / 2006, p. 99-111.

Grama, Ana. „Ion Mușlea și scrisorile de-acasă sau cum se făcea un domn în anii 1921-1925”, în Studii și comunicări de etnologie, Tom XIX, 2015, serie nouă, p. 27-58.

Grama, Ana. „Consistoriul sibian și asesorul Elie Miron Cristea (1904-1905)”, în Revista Teologică, 1 / 2007, p. 32-47.

Grama, Ana. „Andrei Șaguna și Eforia episcopească interimală (1862-1864)”, în Revista Teologică, 4 / 2008, p. 41-64.

Govoreanu, Iuliana; Grama, Ana. „Istorie în imagini. Portrete Andrei Șaguna (contribuții documentare) Icoana Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei”, în Transilvania, Sibiu 10 / 2013, p. 29-70.

Dintre cărțile dedicate domniei sale:

 

Cărți:

Lăcătușu, Ioan (coord.). Ana Grama: cercetător, etnomuzeograf și arhivist la 70 de ani, prefață de Ligia Fulga, Sfântu Gheorghe: Eurocarpatica, 2010, 292 p. (sursa foto)

 

Studii și articole:

 

Lăcătușu, Ioan; Lechințan Vasile. „Ana Grama și colecția „Profesioniștii noștri”, Cibinium, Sibiu: Editura Astra Museum, 2015, p. 286-290.

Tatu, Alexiu. „Ana Grama – un reper în arhivistica și etnomuzeografia românească”, Cibinium, Sibiu: Editura Astra Museum, 2015, p. 284-285.

Bozan, Maria. „Ana Grama la 75 de ani”, în Studii și comunicări de etnologie, Tom XXIX / 2015, serie nouă, p. 239-243.

 

Alte materiale scrise:

 

Sîrghie, Anca. Memorandistul Nicolae Cristea și epoca sa, Cuvânt înainte de Prof. Univ. Dr. Mircea Păcurariu, Postfață de Ana Grama, Sibiu, Techno Media, 2011, 248 p.

ASTRA: Calendarul Asociațiunii 2011: 150 de ani în 15 file / Tematica și selecția textelor și a imaginilor Ana Grama, Ion Onuc Nemeș, Elena Macavei, Sibiu, [s.n.], [s.a.], 14 fil.;

Volovici, Rodica (coord.), Oprescu, Liliana (transliterarea), Gazeta Telegraful Român: O valoroasă moștenire informațională. Transliterarea lunilor septembrie-decembrie 1853. Vol. III. Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Ardealului, Prefață de Ana Grama, Sibiu, Editura Universității Lucian Blaga, 2018, Editura Andreiana, 2018, 481 p.

Daniela Sava, bibliotecar

Filiala Bâlea

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Ana Grama – aniversare 80 ani