August Treboniu Laurian

20200717_160710

August Treboniu Laurian se naște la 17 iulie 1810 în satul Fofeldea din județul Sibiu, ca fiu al preotului unit Pavel Trifan. Școala primară germană și gimnaziul latin (din 1827) le absolvă la Sibiu, din 1831, urmând cursuri superioare de filosofie la Liceul piarist din Cluj. Din 1835, își continuă studiile de matematică-fizică și astronomie la Institutul Politehnic din Viena, ocupându-se în paralel cu studii politice și filologice. Tot în metropola Imperiului Habsburgic, își publică, în anul 1840, prima mare lucrare lingvistică Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Dacia vigentis vulgo valachicae, cu sprijinul lui George Barițiu, care i-a anunțat apariția în mai multe rânduri în Gazeta de Transilvania, atrăgând atenția cititorilor și sporind prenumeranții cărții. În centrul vienez cercetează arhivele și studiază cu asiduitate,  însușindu-și o pregătire enciclopedică.

Doi ani mai târziu, acceptă propunerea directorului Eforiei școlilor, Petrache Poenaru, de a preda filosofia la Colegiul Sf. Sava din București, cursurile sale fiind traduceri proprii din opere filosofice renumite, începând cu Critica lui Kant.

În anii premergători Revoluției Române de la 1848, publică, împreună cu Nicolae Bălcescu, Magazin istoric pentru Dacia, prima revistă de istorie, ce va avea o contribuție însemnată la nașterea istoriografiei românești moderne. Apariția lucrării este semnalată în Foaie pentru minte, inimă și literatură, sub un tiraj ce îl depășea pe cel al Gazetei… (800 de exemplare la un deceniu de la apariție – 1848), primul număr al „Magazinului” ieșind de sub tipar la 1 iulie 1845. Lucrarea apare în cinci volume în perioada 1845-1848, în paginile sale se găsesc studii de istorie națională – Discurs introductiv la istoria românilor (primul studiu), cronici și anale scrise în limba română, seria biografiilor istorice, inscripțiile aflate pe monumente și pietre funerare descifrate (de Laurian) la sudul Dunării în cursul anul 1845, documente istorice privind starea   politică şi   religioasă   a   Românilor  din  Transilvania – (recurgând la surse inedite), buletinul bibliografic cu lista lucrărilor referitoare la Dacia etc. Prin argumentele și mărturiile invocate, vasta incursiune istorică a lui Laurian constituie o puternică demonstrație a vechimii poporului român, a latinității limbii române și a unității teritoriului român. Menționăm că, la Sibiu, revista va fi promovată de Moise Fulea – directorul școlilor și de protopopul Nicolae Maniu, iar la Blaj de Timotei Cipariu.

Preocupările sale didactice îl determină să traducă Manualul de filosofie al lui A. Delavigne și să publice manualul lui W. Traug, Filozofia și istoria filozofiei, și chiar să întocmească un manual de istorie națională – preocupări care ni-l revelă drept un inițiator, un creator, prin aportul la formarea terminologiei filosofice în limba română și, în același timp, de popularizare a istoriei, aducându-și imensa contribuție la dezvoltarea instituțională a școlii românești. De asemenea, a dus o muncă de pionierat în științele auxiliare ale istoriei (epigrafie, arheologie, numismatică, sigilografie). Publică o lucrare asupra istoriei naționale în trei volume, la Iași, în 1853, ce începe de la fundarea Romei până în „zilele noastre”, lucrare ce se va răspândi, devenind cunoscută publicului larg.

În anul 1847-1848 pe lângă catedră, funcționează în paralel având funcția de revizor școlar pentru județele Vlașca, Ialomița, Brăila, Râmnicu Sărat, Buzău și Prahova, dar își întrerupe activitatea pentru a se consacra cauzei revoluționare.

Mișcările revoluționare de peste munți îi determină întoarcerea în Transilvania: ia parte la  Revoluţia  Română, fiind unul dintre conducătorii ei.  Participă la a doua Adunare de la Blaj (3/5 mai 1848, contribuind la redactarea Petiției Naționale și la citirea în fața mulțimii. A fost ales printre cei 10 secretari ai Adunării și membru în delegația care prezenta împăratului, la Viena, doleanțele românilor. A participat și la cea de-a treia Adunare de la Blaj (3/15-16/28 sept. 1848) și a fost ales membru în Comitetul Naţional de la Sibiu, colaborând la redactarea programului revoluționarilor transilvăneni. La  Adunarea  de  la  Blaj  din  3/15  mai  1848,  pe  Câmpul  Libertăţii,  A.  T.  Laurian  a  expus  în  faţa  a  50.000  de  ţărani  cele  şase  puncte  revendicative  ale  drepturilor românilor – pentru care a fost arestat  în  cazarma  din  Sibiu  şi  a  fost  eliberat  de  „poporul revoltat care a deschis porţile închisorii şi l-a dus în triumf la Orlat, unde s-a întrunit o a doua adunare.” În anul următor pleacă la Viena, unde rămâne până în 1852.

În anul 1855 își ia titlul de doctor la Universitatea din Göttingen, instituție germană care a avut un rol preeminent în dezvoltarea gândirii sale istorice, fiind liderul universităților din Europa, iar spiritul său german transformând știința istoriei în una riguroasă, profesionalizată, ca urmare a procesului general de Verwissenschaftlichung, de scientizare, de devenire științifică a istoriei. Racordat la spiritul romantismului ce fixa emanciparea socială la temelia mântuirii naționale, segmentul de istorie socială este reprezentat în studii ca Documente istorice despre starea politică și religioasă a românilor din Transilvania sau Temișana. În tot cazul, în domeniul istoriei, a continuat tradiția Școlii Ardelene, inaugurând, consensual cu preocupările lui Bălcescu, Kogălniceanu ori Papiu Ilarian, studiul sistematic al istoriei naționale, cu grijă pentru forma științifică a textului istoric.

La întoarcerea de la Viena, unde s-a aflat în calitate de delegat al națiunii române din Transilvania, este numit inspector general al Școlilor din Moldova (1852-1858). Este momentul reformării structurilor vetuste ale sistemului de învățământ de aici și al modernizării lui, în consonanță cu organizarea învățământului din Europa. În 1855, vizitează școlile din Germania, Franța, Anglia, Italia, făcând cunoștință cu mai multe „celebrități ale Europei”. Anul 1859 îl găsește din nou la Colegiul Sf. Sava, de data aceasta profesor de latină, fiind numit și membru în Eforia școlilor; acum începe să editeze revista pedagogică Instrucțiunea publică (1859-1861), în care a conceput și proiecte de reformare a școlii. În perioada 1861–1873 redactează  „Istoria  Românilor”,  în  mai  multe  ediţii,  manuale  şcolare (cosmografie, geografie, etc.) precum şi „Charta Daciei moderne” (1868). Din 1862 intră în Consiliul Superior al Instrucțiunii, alături de C. Bolliac și Ioan Maiorescu la solicitarea lui C. A. Rosetti, atunci ministru în funcție.

Este preşedinte de  onoare (1867-1868), apoi președinte activ (1878-79) al Societăţii „Transilvania” din  Bucureşti,  pentru a acorda burse de studiu tinerilor ardeleni. De asemenea, este membru fondator al Societății Academice Române.

La solicitarea Societății Academice Române, a întocmit, în perioada 1870-1876 Dicționarul Limbei Române, lucrare editată în două volume (1871, 1876), scrisă în colaborare cu Massim, Gh. Barițiu și I. Hodoș. Dicționarul a fost criticat pentru latinizarea excesivă a ortografiei românești. Dicționarul avea și un  „Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana”.

Legea  din  1864  a  lui  Alexandru  Ioan  Cuza  a  consfinţit  dreptul  la  învăţătură pentru fii de săteni, odată cu obligativitatea şi gratuitatea lui. Învăţământului i s-a dat direcție prin programele  şcolilor primare,  secundare  şi  superioare, iar învățământul superior din  Bucureşti  și-a coordonat facultățile prin  Universitatea  sub  conducerea  unui rector. Laurian  a  fost  primul  decan  al  Facultăţii  de  Litere,  funcţie  pe  care  o  deţine timp de 18 ani, adică până la moarte, lucrând fără preget la organizarea procesului instructiv şi educativ al tineretului.

Nu întâmplător, Laurian a fost profesorul cu care a învățat limba română regele Carol I.

Fostul său elev, Ion Bianu îi aduce un cald omagiu, la opt ani de la moartea lui Laurian, survenită la 26 februarie/10 martie 1881 (fiind înmormântat în cimitirul Bellu din București).

În Panteonul personalităților din Parcul Astra, la 200 de ani de la nașterea eruditului, i s-a dezvelit bustul în bronz, sculptură reușită a artistului Adrian Popescu. Laurian  a  fost  membru  fondator al „Asociaţiei  Transilvane  pentru  Cultura şi  Literatura  Poporului  Român”  ASTRA din  Sibiu,  fondată  de  mitropolitul Andrei Șaguna în anul  1861.

Așa spunea Laurian în limba atât de-adorată: Coelicolae mortalium aesttimant vota, non secundum magnitudem, aut axternum splendorem, sed juxta cordis internum candorem/Locuitorii cerului apreciază ofrandele muritorilor nu după mărire sau după strălucirea exterioară, ci după puritatea interioară a sufletului.

Irina Racovițan

Informare bibliografică și Documentare

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on August Treboniu Laurian

Ziua Drapelului Național al României la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

20200625_112506

Drapelul României, emblemă a națiunii române, a unității și libertății poporului nostru, este sărbătorit anual în data de 26 iunie. De nelipsit din spațiul urban și rural al României contemporane, drapelul indică adesea prezența instituțiilor de stat și sărbătorirea unor evenimente importante la nivel local sau național. Nu de puține ori, îl vom găsi arborat în balcoanele blocurilor din orașe sau la ferestrelor caselor de la țară. Deși a fi patriot este mai puțin de actualitate, remarcăm adesea că mulți dintre noi sunt mândri să poarte cele trei culori cu prilejul unor sărbători naționale sau religioase. Regăsim drapelul, în diferite forme, la brâul costumelor populare și, adesea, pe etichetele brandurilor de produse românești sau pe obiecte promoționale.

20200624_150602

Roșul, galbenul și albastrul au animat de-a lungul timpului generații de români, în vremuri în care patriotismul autentic era una dintre valorile vieții cotidiene din teritoriile românești. Istoria acestui element vizual a stârnit emoția și mândria celor care au luptat pe câmpurile de luptă în secolele al XIX-lea și al XX-lea. A fost însemnul revoluționarilor României moderne și contemporane în 1848 și 1859, a fost prezent la Marea Unire din 1918, la Alba Iulia și este un simbol al eroilor români din toate tipurile. Astăzi, steagul tricolor însoțește permanent Armata Română, face parte din toate ceremoniile oficiale și este, alături de Imnul de Stat, simbol al României în competiții sportive.

De-a lungul timpului, au existat numeroase reprezentări ale drapelului, în text ori imagine. Mulți dintre noi își amintesc, bunăoară, de renumitul tablou semnat de Constantin Daniel Rosenthal, „România revoluționară”, aflat în patrimoniul Muzeului de Artă al României sau de steagul de pe care a fost retrasă stema în 1989. Pentru cei mai în vârstă, imaginea celor trei culori legănându-se în bătaia vântului este prilej de emoție, bucurie și nostalgie. Din anul 2019, pe clădirea Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu regăsim arborate două drapele de dimensiuni impresionante, însemn al identității culturale și lingvistice românești.

Cu prilejul Zilei Drapelului Național al României, din Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu am adus la lumină materiale care ilustrează tematica legată de această emblemă a libertății, unității și solidarității românilor de pretutindeni. Dacă sunteți pasionați de istoria modernă și contemporană a României sau de vexilogie, vă invităm să consultați seria de materiale dedicate Drapelului Național.

20200624_140228 20200624_140253 20200624_140314 20200624_141020 20200624_150446 20200624_150523 20200624_151649 20200624_154023 20200625_130527 20200625_131751

Pentru informații suplimentare accesați serviciile noastre online:

http://bjastrasibiu.ro/

http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do

https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Featured?media=all&src=lib

http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/

***

Toate evenimentele și proiectele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Ziua Drapelului Național al României la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Noutăți la Filiala Cisnădie a Bibliotecii ASTRA

La Filiala Bibliotecii ASTRA din orașul Cisnădie sunt disponibile pentru utilizatori titluri noi de carte. Vă așteptăm cu drag, de luni până vineri, între orele 8:00 – 16:00, să descoperiți noutățile acestei veri.

Respectăm condițiile impuse de contextul epidemiologic actual, avem grijă permanent să izolăm temporar materialele, purtăm mască de protecție și păstrăm distanța fizică recomandată.

Pentru informații și programări, ne puteți contacta direct la numărul de telefon 0369 443 775 sau puteți accesa:

Serviciul BiblioSuport – bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro

Catalogul online – http://bjastrasibiu.ro/catalog-online/

Cloud Library – https://www.yourcloudlibrary.com/

Biblioteca Digitală – http://bjastrasibiu.ro/biblioteca-digitala/

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Noutăți la Filiala Cisnădie a Bibliotecii ASTRA

VASILE AVRAM (1940-2002)

1

S-a născut la 17 iunie 1940, în satul Lemniu, de pe Valea Someșului, judeţul Sălaj. S-a stins din viaţă pe 12 decembrie 2002, la Sfânta Mănăstirea Nicula, unde este şi înmormântat, alături de poetul Ioan Alexandru.

Urmează cursurile Liceului Clasic din Cluj, iar în perioada 1962-1967 își continuă studiile la Facultatea de Filologie de la Universitatea din Timişoara (având ca profesor de folclor pe prof. Ovidiu Bârlea) și la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj (frecventând în paralel și cursurile de filosofie ale profesorilor D.D. Roşca, Liviu Rusu şi alţii). După stabilirea la Sibiu (1976), a condus Centrul Județean al Creației Populare și Școala Populară de Artă.

23

A fost colaborator neîntrerupt și redactor al revistei Transilvania din Sibiu, între anii 1987-1990 și 2000-2001, o perioadă fiind muzeograf la Muzeul Astra. Activitatea publicistică s-a desfășurat la numeroase ziare și reviste: Informaţia Harghitei, Transilvania, Memoria ethnologica Porolissum, Tribuna Sibiului, Anuarul Institutului de Cercetări Socio-umane Sibiu, Opinia publică, Dimineaţa, 21 Radical, Continent, Renaşterea, Curierul de Transilvania, Casa, Sæculum, Cetatea literară — revista scriitorilor români de pretutindeni, Orizont, Viața românească, România literară, Tribuna Cluj,  Astra ș. a.

Din 1994 până la sfârşitul vieţii a fost profesor de antropologie la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În 1998 a obținut doctoratul în Filologie (specializarea Etnologie) la Universitatea din Bucureşti, cu teza Mit şi religie în tradiţia românească. La solicitarea Institutului de Filosofie al Academiei Române, a scris capitolele Gândirea arhaică și Gândirea creștină din primul volum al Istoriei filosofiei românești.

4 5

În volum: Spirala, Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1987 (ed. a II-a necenzurată: Legat la ochi, Ed. Ecclesia, Nicula, 2007); reportajul-document Zeul din labirint Sibiu, Decembrie 1989, Sibiu, 1992; Constelaţia magicului –  o viziune românească asupra misterului existenţial, UCN, Năsăud, 1994; Cărţile Eptimahice (volumul bibliofil de poezii, cu grafica autorului), Sibiu, 1996; un reportaj etno-literar intitulat Anima dr. Telea – Timp și destin la Noul Român, Sibiu, 1996 (ed. a II-a, Ed. Ecclesia, 2006); Creştinismul cosmic – o paradigmă pierdută? Mit şi ortodoxie în tradiţia românească, Ed. Sæculum, Sibiu, 1999.

6 7 8

Postum, volumele: Călătoria de sâmbătă. Poezii, Ed. Ecclesia, 2004; Elegiile Orhideei. Poem transcendental, Ed. Ecclesia, 2004; Interviu transfinit. Mircea Ivănescu răspunde la 286 de întrebări ale lui Vasile Avram, Ed. Ecclesia, 2004; Fiul apocrif – roman, Ed. Ecclesia, 2005; Chipurile divinităţii. O hermeneutică a modelelor teofanice în spaţiul sud-est european (ortodox), Ed. Ethnologica, Baia Mare, 2006; Terra Mirabilis. Publicistică, Ed. Ethnologica, 2010; Roata stelelor— teatru, Ed. Ecclesia, 2010; Vasile Avram, omul şi opera. Din Lemniu la Nicula — un ocol prin lume, Ed. Ethnologica, 2011.

A tradus Elegiile din Duino ale poetului Rainer Maria Rilke, volum tipărit la Editura Ecclesia, ca supliment al revistei Nord literar, în anul 2007.

Irina Racovițan, Informare bibliografică și documentare

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on VASILE AVRAM (1940-2002)

Noutăți editoriale la Filiala Bâlea a Bibliotecii ASTRA

Filiala Bâlea se bucură de noutăți editoriale la toate categoriile de cititori: copii, adolescenți și adulți. Așteptările cititorilor pot fi satisfăcute, deoarece cărțile primite fac parte din diverse domenii: literatură pentru copii, literatură pentru adolescenți, literatură pentru adulți – beletristică, istorie, psihologie, fizică, literatură universală și română. Chiar și iubitorii de literatură science fiction și polițistă pot găsi titluri interesante între cărțile noi primite.

1 2 3

Să nu uităm că se apropie vacanța, încep aventurile, iar timp liber avem berechet, de aceea să încercăm să ne aventurăm și în lumea cărților, mai ales că noutățile nu lipsesc din biblioteci, iar buna dispoziție, vara, e la ea acasă.

4 5

Adresăm astfel o invitație cititorilor să se bucure de titlurile noi apărute la Filiala Bâlea și care vor fi puse la dispoziția cititorilor începând de luni, 15 iunie 2020!

Vă așteptăm cu drag!

Daniela Sava, bibliotecar

6 7 8 9

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Noutăți editoriale la Filiala Bâlea a Bibliotecii ASTRA

Părintele Protosinghel Serafim Caiea, starețul Mănăstirii Negru-Vodă din Municipiul Câmpulung, județul Argeș a trecut la cele veșnice

Cu pioasă întristare și sfioasă reculegere, ne alăturăm celor care îl plâng pe Părintele Serafim Caiea, Starețul Mănăstirii Negru-Vodă, plecat azi dintre noi. Oștean al lui Dumnezeu și ostenitor al slovei deopotrivă, Părintele ne-a făcut cinstea unei prietenii speciale, cu mireasmă de tiparniță coresiană și bucurie a gândului bine rostit. A plecat devreme și discret, să nemurească în Biblioteca eternă a spiritelor truditoare într-ale Binelui și Frumosului, lăsându-ne cu amintirea blândă a monahului-cărturar, icoană a marilor noastre începuturi.

 

Drum lin cu îngerii

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Părintele Protosinghel Serafim Caiea, starețul Mănăstirii Negru-Vodă din Municipiul Câmpulung, județul Argeș a trecut la cele veșnice

Charles Dickens, comemorat la Biblioteca Județeană ASTRA

La moartea sa, acum 150 de ani, Charles Dickens avea o faimă spectaculoasă, era înstărit și iubit enorm de public. A fost înmormântat în Colțul Poeților din Westminster Abbey .

20200609_153722

Charles Dickens s-a născut la 7 februarie 1812, la Portsmouth, ca fiu (al doilea) al lui John Dickens, mic funcționar vamal, și al lui Elisabeth Dickens. Familia lui se mută la Londra în 1822. Din cauza sărăciei și a lipsei de chibzuință, tatăl ajunge în închisoarea datornicilor, instituție diabolică pe care Dickens o va descrie în mai multe romane ale sale. Împins de la o vârstă fragedă să lucreze într-o fabrică, fiind și extrem de expus, va cunoaște mizeria și nenorocirea copiilor din astfel de locuri. Ca funcționar într-un birou de avocatură, va lua cunoștință cu toate mașinațiile justiției corupte, relatate mai ales în „Bleak House”, iar ca stenograf și reporter parlamentar va afla toată putreziciunea din vârful piramidei sociale în jos. Dickens nu este un blând umorist care se amuză să caricaturizeze figuri ridicole și grotești. El este un atent observator al vieții, care reacționează, ia atitudine față de nedreptățile sociale, împotriva mizeriei și răutății omenești. Este un portretist desăvârșit, cu o mare forță imaginativă. S-a apropiat cu simpatie de lumea copiilor, pe care a înțeles-o și a încercat s-o  ocrotească prin forța condeiului său. Capodopera sa cu accente autobiografice rămâne romanul „David Copperfield”. Și-a început cariera jurnalistică în 1831, iar scrisul a început să devină pasiunea lui, în timp ce lucra la ziar. Fondul lui temperamental, al omului Dickens, nu este unul sumbru sau ursuz, ci dimpotrivă, este un spirit generos, optimist. Credea Dickens că scrisul ar putea să joace un rol important în rezolvarea problemelor lumii? Da, cu siguranță că da. Romanele sale și turneele sale de lectură o certifică.

20200609_143021

Pentru a aprecia semnificația istorico-socială a operei lui Dickens, două aspecte trebuie păstrate în minte: secvența cronologică a lucrărilor lui și forma sub care au fost publicate. Primul este indispensabil pentru înțelegerea circumstanțelor vremii ce au împins gândurile lui Dickens în direcția ancorării în realitatea de zi cu zi, precum și pentru evoluția punctului lui de vedere asupra problemelor epocii. Revoluția industrială luase proporții, repercutându-se în toate domeniile vieții economice. Al doilea aspect explică de ce anumite pasaje (sau chiar lucrări) au fost primite cu reținere de către public, în anumite momente, erau discutabile din punct de vedere artistic, ar explica, poate, de ce scriitorul a insistat pe anumite pasaje subsidiare și personaje secundare, de ce a complicat intriga sau a inoculat un sentimentalism exacerbat care azi ar putea fi ridiculizat (de unii critici).

Dacă ne-am aminti că Dickens a scris pentru publicații seriale, lunare sau chiar săptămânale, ori foiletoane săptămânale într-o revistă, și că îi rămânea adesea mai puțin de o săptămână înaintea publicării, atunci s-ar explica anumite forme aparent „excentrice” în construcție. Pentru Dickens nu a existat luxul lui Flaubert de a căuta câte-o lună pentru cuvântul exact, sau cel al lui Anatol France de a reface de șapte ori textul. Dacă cineva insistă să găsească vreo „tiranie a formei” în diegeza dickensiană, ei bine, atunci trebuie să nu uităm că supraconștiința lui s-a străduit să rămână într-un spațiu strict, un timp-limită drastic și un plan pre-conceput. Și a reușit. Chiar mai mult de-atât. A devenit nu numai un mare romancier englez, ci și unul din marii scriitori ai lumii. Un scriitor extrem de popular.

20200609_141845 20200609_142853

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu dispune în patrimoniul său și de cărțile marelui scriitor englez Charles Dickens în mai multe limbi: română, engleză, germană, maghiară, franceză etc. Enumerăm o parte din ele, în ordinea cronologică a apariției lor editoriale (între paranteze am trecut frecvența materialului furnizat periodicelor și anii de apariție, pentru a se înțelege ce (și de ce) s-a susținut mai sus, neuitând faptul că genul romanului foileton a contribuit și în Anglia la promovarea pe scară largă a romanului:

Schițe de Boz, ilustrând viața obișnuită și oameni obișnuiți” (apărute în  anul de început al mișcării cartiste – 1836), în română și engleză;

Documentele postume ale clubului Pickwick Papers” (lunar, 1836-37), în română, în mai multe ediții, și în engleză,  o ediție ilustrată în franceză la fondul Tristan Tzara;

 „Oliver Twist” (serial de revistă, 1837-8), în ediții în română, engleză (texte adaptate pentru copii) și germană;

Nicholas Nickleby” (lunar, 1838-9)/ „The Life and Adventures of Nicholas Nickleby”, roman reeditat în 1906 la Editura Chapman and Hall, aflat în Fondul „Mircea Ivănescu” și un exemplar în seria New Century Library;

„Magazinul de antichități” (săptămânal, 1840-41)/ „The Old Curiosity Shop”, tipărit la prestigioasa Editură Wordsworth, cu introducere și note de Peter Preston și ilustrații de Hablot K. Browne și George Cattermole;

Barnaby Rudge” (săptămânal,1841), roman apărut la București, la Editura Univers, în 1998, în traducerea, cu prefață și note de Niculai Ștefan Popescu;

Note din America” (2 volume, în 1842);

Viața și aventurile lui Martin Chuzzlewit”/ „The Life and Adventures of Martin Chuzzlewit” (lunar, 1843-5), tradus în românește de Mihnea Gheorghiu, la Editura Lider din București (2 vol.), în germană  – o ediție mai veche „Leben und Abenteuer des Martin Chuzzlewit”, după traducerea lui Julius Seybt, cu un cuvânt-înainte de Fritz J. Raddatz și ilustrații de Werner Klemke;

A Christmas Carol„ (prima Poveste de Crăciun (1843);

Clopotele” (o carte de Crăciun scrisă la Genova, în Italia, în 1844), ediția princeps realizată la Editura tineretului și tălmăcită în română de Petru Solomon (cu portr.);

The Cricket on the Hearth” (o carte de Crăciun, 1845)/ „Un greier pe vatră” (în variantă cloud); „Bătălia vieții” (o poveste de Crăciun, 1846), tot în biblioteca electronică și o ediție esperanto; „Priveliști italiene” (1846, republicată în articole din „Daily News”) sau „Impresii din Italia” traducere semnată de Gabriel Pleșea;

„Dombey și fiul” (lunar, 1846-48)/„Dombey and Son”, la Wordsworth în transpunerea lui Karl Smith și ilustrată de Hablot K. Browne, mai multe ediții berlineze din 1970 și mai recente, într-un volum sau două;

The haunted man”/ „Omul bântuit” (o carte de Crăciun, 1848);

„Viața lui David Copperfield” (lunar, 1849-50) – o ediție în trei volume, promovată la Chișinău, în traducere și note de Ioan Comșa și ilustrații de Violeta Diordiev, o variantă în germană apărută la Leipzig din anul 1970, o versiune în germană a lui J. Wege, un volum editat de cunoscuta Editură Kriterion, în maghiară, în traducerea lui Szinnai Tivadar (1977), o adaptare pentru copii de Victoria Amărăzeanu;

 „Bleak House”/ „Casa umbrelor” (lunar, 1852-53), o ediție prefațată de profesorul de la centrul de excelență Birkbeck al Universității din Londra, cunoscător și apropiat al Muzeului Dickens – Michael Slater, și postfațată de Elizabeth McCraken, la New York, în 2011, o rarrisimă apariție londoneză la Glasgow, Collins Clear-Type Press, din Fondul Mircea Ivănescu (1920), o variantă a traducerii Valeriei și Teodorei Sadoveanu;

Timpuri grele” (serial în săptămânalul revistei „Household Words”, 1854);

Micuța/Mica Dorrit”, (lunar 1855-7)/„Little Dorrit” cu note introductive de Peter Preston și ilustrații de Hablot K. Browne, apărută la Londra, la aceeași editură Wordsworth în 1996, manopera ieșită în două volume sub traducerea lui Niculai Popescu; traducerile de excepție ale remarcabilei Antoaneta Ralian – una din 2003, tipărită la Pitești la Paralela 45, una în seria Garamond, la Editura Eminescu -, „Povestea celor două orașe” (începe și să editeze „All the Year Round” în serial, 1859);

„Marile speranțe” (serial în „All the Year Round”, 1860) în românește de Vera Călin, tipărită de Editura „Tribuna” din Sibiu, în 1992, o altă traducere de Vera Călin, la Editura Albatros, seria Lyceum, pentru liceeni, cu o prefață a anglofilului Dan Grigorescu din 1973 și o traducere mai veche  de la Editura pentru Literatură,  o traducere a Cristinei Jinga din 2014, o ediție repovestită de Deanna McFadden pentru copii, tradusă din engleză de Mihnea Gafiţa, cu ilustrații de Eric Freeberg, din 2013, un colligatum al „Universului Familiei” din 1992, varianta engleză Great Expectations apărută la Wordsworth Classics, un dvd DE Alfonso Cuaron;

,„Prietenul nostru comun” (lunar, 1864-65), la noi la Cartea Românească ș.a./ „Our Mutual Friend”, varianta originală la Chapman din 1906, în 714 pagini cu ilustrații, la Fondul Mircea Ivănescu; „Misterul lui Edwin Drood” (roman nefinalizat, lunar, din aprilie până în sept. 1870), în patru variante editoriale, din care una apărută la Londra, cu titlul „The Mystery of Edwin Drood and Other Stories”, roman prefațat de Peter Preston și ilustrat de S. L. Fildes, Hablot K. Browne (Phiz).

Încheiem cu ediția de excepție din Fondul Tristan Tzara „Le drole de Noel de Scrooge”, realizată la Paris de Robert Zmeckis.

Cititorilor abonați, ce preferă cărțile electronice și sunt cunoscători ai limbii engleze, Biblioteca Județeană ASTRA le pune la dispoziție și această ofertă din catalogul online – https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Search/dickens

20200609_151144 20200609_152320

Există la ASTRA și colecția audio-video, la Secția de Arte, de exemplu un disc audio cu „David Copperfield”, în interpretarea unor actori români între care amintim pe Silvia Chicoș, care ne-a încântat copilăria cu emisiunea radiofonică „Noapte bună, copii”” sau „Viața Domnului nostru” scrisă de Charles Dickens special pentru copiii lui, 2 DVD în lectura actorului Marian Râlea, la Arte.

Un fond deosebit îl constituie colecția de periodice a bibliotecii, în speță cea a „Gazetei de  Transilvania”, în  ale cărei numere se găsesc și traducerile lui George Barițiu din Dickens.

Irina Racovițan, Informare bibliografică și documentare

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Charles Dickens, comemorat la Biblioteca Județeană ASTRA

Măsuri și condiții de siguranță pentru public și angajați la Biblioteca ASTRA Sibiu

 

În perioada care urmează, programul cu publicul la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu rămâne adaptat la măsurile impuse de autorități în perioada stării de alertă.

În acest sens, vă reamintim că, respectând dispozițiilor emise recent prin Ordinul Nr 2879/967/2020 din 29 mai 2020, accesul în bibliotecă se face după cum urmează: sediul nou, Foaier – Corpul B (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 7, foaier, parter) și la intrarea în filiale, în programul de funcționare cu publicul 9:00 – 17:00 (luni – vineri). Așa cum am menționate în comunicatele noastre anterioare, sediul vechi al bibliotecii (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 5), compartimentele cu public, sălile de lectură și terasele din sediul nou rămân deocamdată închise.

Planul de măsuri referitor la activitățile bibliotecii în perioada stării de alertă este aplicat cu strictețe la toate nivelurile. Astfel, instituția noastră pune la dispoziția angajaților măști, mănuși și soluții pentru spălarea și dezinfectarea constantă a mâinilor, aceștia respectând normele de igienă impuse de situația epidemiologică actuală. La intrarea în instituție se face triajul observațional și termometrizarea zilnică a tuturor angajaților și utilizatorilor, asigurându-se permanent distanța fizică impusă de minimum 2 m, evitând aglomerările, atât în zonele de lucru cu publicul, cât și în birouri.

În ceea ce privește accesul publicului în zonele special amenajate din sediul nou și din filiale, normele de interacțiune fizică și socială se păstrează în continuare. Astfel:

  • Accesul la intrarea în sediul bibliotecii este permis utilizatorilor echipați cu măști de protecție și este limitat la maximum 2 (două) persoane.
  • Restituirea documentelor se face în spațiile amenajate la intrarea în Corpul B și filiale. În această perioadă nu sunt aplicate penalizări pentru întârzierea returnării publicațiilor.
  • Împrumutul de publicații se face doar pe bază de solicitare telefonică sau online (http://bjastrasibiu.ro/biblioteca-judeteana-astra-sibiu-este-pregatita-pentru-reluarea-activitatilor-cu-publicul-in-conditii-de-siguranta/).
  • Angajații bibliotecii desfășoară activitățile purtând măști și mănuși de protecție și asigură igienizarea frecventă a mâinilor.
  • În scopul reducerii riscului de răspândire a infecțiilor, sunt amplasate la loc vizibil marcaje și atenționări (igienizare și distanțare fizică), iar biroul de împrumut și restituire este dotat cu panou de protecție.
  • Se continuă acțiunile frecvente de igienizare și dezinfectare a tuturor suprafețelor expuse și obiectelor de uz comun.

 De asemenea, toate materialele restituite (cărți, partituri, CD-uri, DVD-uri, videocasete, etc.) intră în regim de carantină timp de 10 zile. Acestea sunt depozitate pe rafturi, într-o încăpere special amenajată și/sau în cutii, specificându-se data la care acestea au intrat în bibliotecă. Stocarea se face în condiții de siguranță, astfel încât acestea să poată fi reordonate la raft,  în momentul ieșirii din perioada de carantină.

În egală măsură, dorim să evităm orice situație de aglomerare a spațiilor care au ca principal scop buna desfășurare a serviciilor destinate publicului. În acest sens, îndemnăm toți utilizatorii să acceseze online serviciile și resursele Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu:

 website-ul bibliotecii: bjastrasibiu.ro,

Urmărim permanent situația epidemiologică la nivel local, regional și național și respectăm  recomandările autorităților. În perioada care urmează, vom comunica periodic modul de desfășurare a programului cu publicul.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Măsuri și condiții de siguranță pentru public și angajați la Biblioteca ASTRA Sibiu

Dr. Petru Șpan (1860-1911)

20200603_162658

Pe Valea Arieșului din Țara Moților se află situată Lupșa, o veche comună, unde Familia Șpanilor se așază ca împuterniciți ai nemeșilor Fekete de Diciosânmartin pentru administrarea moșiei acestora. Cumpărând drepturile familiei nobiliare pentru păduri întinse, mori, dreptul crâșmăritului, al pescuitului și vânatului, dreptul pentru târguri de țară și chiar pentru târguri săptămânale, influența familiei Șpan a crescut considerabil. În această întreprinzătoare familie, vede lumina zilei Petru Șpan, la 4 iunie 1860. Satul natal  a fost școala dintâi, unde a aflat de moții lui Horea și de eroul național Avram Iancu; mai ales grație bunicului, cântăreț de biserică și cititor de Cazanie, învață cântări bisericești și alfabetul chirilic. La școala primară din sat învață Bucoavna, Ceaslovul, Gramatica și Aritmetica. Tot bunicul îl duce la școala ungurească din Trăscău (Rimetea) la clasa a II-a, unde a învățat și George Barițiu și, unde, absolvind cu eminență, continuă la Sângeorzul Trascăului (azi Colțești), și, din clasa a IV-a, la Blaj, unde studiază din 1874 până în 1881. (La Blaj îl cunoaște pe Augustin Bunea, viitorul istoric, care va fi avut o înrâurire asupra sa, după propriile însemnări).

Urmează din 1881 cursurile Institutului teologic din Sibiu, din anul al II-lea de studiu, continuându-și, în același timp, ultimul an de liceu la Brașov, la Gimnaziul ortodox „Andrei Șaguna”, de unde își ia examenul de maturitate. Între distinșii dascăli de la institutul sibian, ce i-au format personalitatea, mai apropiat sufletește i-a fost profesorul Ioan Popescu (1832-1892), primul român care a studiat Pedagogia la Leipzig. A redactat „Misiunea preotului român”, în cadrul Societății de lectură „ Andrei Șaguna” a studenților sibieni, și, în semn de apreciere, în calitate de redactor al foii manuscris „Musa”, a redactat „Misiunea preotului român”, extrem de prețuită chiar și acum. În 1884, Consistoriul arhidiecezan îi oferă o bursă de studii filosofice și istorice la Viena, unde ia parte și la lucrările Seminarului pedagogic. E impresionat de pedagogul-filosof Vogt, elev al lui Johann Friedrich Herbart (1776-1841), „părintele” didacticii științifice moderne. În 1886 se îndreaptă spre centrul universitar de la Jena, coordonat de profesorul Wilhelm Rein (1847-1929), al cărui prim doctorand român i-a fost. A fost și cel mai important reprezentant al herbartismului, alături de Tuiskon Ziller.

La 20 noiembrie 1887 își susține la Jena teza de doctorat „Die Fortbildung der Pädagogik Herbarts durch Ziller” („Dezvoltarea pedagogiei lui Herbart de către Ziller”). În însemnări, face mărturisirea că Jena i-a folosit ca școală de aplicație la Sibiu. În dizertația lui a cercetat dezvoltarea ideilor lui Herbart de către Ziller, considerând-o o cale de urmat, dar una adaptată progresului cultural și profilului poporului român. Principiile herbartiene urmăreau idealul educativ, învățământul educativ, educația religios-morală, lecții bazate pe intuiție și abstracție și aplicabilitatea lor, scopul educației fiind formarea caracterului religios-moral.

A fost profesor la Școala Civilă de Fete a Astrei (1887-1892), predând Limba germană, Istoria, Geografia, Igiena, Geometria ș. a. Intră în comitetul de conducere a Reuniunii de Muzică a Astrei și la conducerea Reuniunii române de înmormântare ș. a..

Din 1892 este numit profesor suplinitor la Institutul teologic-pedagogic, iar din anul următor (1893) profesor titular provizoriu, iar din 1895 definitivat. A predat Pedagogia, Psihologia, Didactica și Limba română, la ambele secții, iar în unii ani a predat Gimnastica și Caligrafia la secția pedagogică, iar la cea teologică – Dogmatica și Dreptul canonic. A păstrat o legătură neîntreruptă cu absolvenții săi, prin Conferințele învățătorești inițiate de Șaguna prin Statutul Organic, ele ținându-se în vacanța mare în mai multe centre arhiepiscopale, oportunitate a învățătorilor de a fi la curent cu cele mai noi principii didactice și metodice. De reținut faptul că toți studenții teologi de la secția pedagogică făceau practică la școala de aplicație, dar și cei din secția teologică, dacă doreau să obțină diplomă de învățător.

Trăia cu convingerea că progresul poporului român se va face numai cu ajutorul unei culturi adevărat naționale, iar aceasta „se urzește și se desăvârșește în școli românești”. Dr. Petru Șpan vedea o „școala poporală” întemeiată pe principiile religiozității și naționalității, organizată de învățători cu chemare, iar organigrama să cuprindă materii în deplină armonie cu trebuințele sufletești și cu existența însăși a poporului în slujba căreia s-a ridicat. Acest lucru venind firesc împotriva încercărilor de maghiarizare a școlilor românești.

Herbartismul a contribuit la desfășurarea sistematică a învățământului, ideile sale fiind larg răspândite la sfârșit de secol XIX, pretutindeni în Europa și chiar și în America, nu numai în țara noastră. Dar apostolul pedagogiei românești n-a asimilat sistemul de gândire al lui Herbart, Ziller sau Rein, ci a acceptat numai ceea ce a considerat folositor pentru iluminarea și progresul neamului român: „În cercetările noastre – spunea el – ne-am orientat după pedagogia științifică herbartiană, fiindcă aceasta are un sistem bine închegat și corespunde idealurilor noastre… Popor tânăr fiind, să nu ne avântăm în chestia educației tineretului în experimentări, căci prin aceasta păcătuim în contra unei propășiri temeinice și în loc a produce adevărate caractere, ne pomenim cu niște ființe bastarde… Noi să primim acesta să-l știm preface cu totul după firea etnică a neamului nostru, utilizând cu minte și cu pricepere produsul altor popoare. Nu tot ce produce o literatură străină e potrivit și pentru noi. Drept aceea, nu orice noutate are dreptul de a fi primită și introdusă în lucrarea noastră culturală”. Timp de aproape 20 de ani a promovat neobosit ideile școlii herbartiene, de la catedră sau în practică la școala de aplicație.

A publicat o serie de lucrări didactice și pedagogice la Tipografia Arhidiecezană (nn. Tipografia Diecezană, înființată de mitropolitul Șaguna la 27 august 1850): „Întrebări de educaţiune şi instrucţiune. Studii pedagogice”, Sibiu, 1891; „Treptele formale ale învăţământului”, Sibiu, 1898 (ed. a II-a, 1903); „Poveştile pentru primul an şcolar”. Sibiu, 1901 (ed. a II-a în 1905, sub titlul „Poveştile în educaţia şcolară”); „Idei pregătitoare în Pedagogie”, Sibiu, 1902; „Noul Abecedar”, Sibiu, 1904 (ed. a II-a, 1906);  „Cartea a doua de citire”, Sibiu, 1905 (ed. a II-a, 1907); „Lecţii de Psihologie”, Sibiu, 1906; „Lecţii de Didactică în usul școalelor pedagogice”, Sibiu, 1906; „Lecţii de Pedagogie”, Sibiu, 1908.

20200603_163156

Toate lucrările lui erau menite să pregătească învățătorii și să le racordeze conștiința pedagogică la dinamica educației timpului.

A scris și lucrări monografice pentru cinstirea unor înaintași „Viaţa şi activitatea profesorului Dr. Daniil Popovici Barcianu”, fostul memorandist, în timp ce lucrarea lui, „Școala lui Şaguna”, rememorează portretele unor înaintași sau contemporani.

A colaborat la „Gazeta Transilvaniei”, „Telegraful Român”, „Biserica și Școala”, „Foaia poporului”, „Țara Noastră”, „Foaia scolastică” (Blaj); conduce alături de D. P. Barcianu revista „Foaia pedagogică”, iar împreună cu Ioan Lupaș, V. Stan, Timotei Popovici și Nicolae Vătășan „Vatra Școlară”. Dar dintre toate revistele, creația cea mai dragă vieții lui a fost „Vatra școlară”. În coloanele sale, învățătorii publicau lecții practice model, recenzii și o rubrică administrativ-școlară, fiind „o vatră în care mereu va arde focul sacru al iubirii de neam, al iubirii tinerimii și dascălului român”.

20200603_162732 20200603_163007 20200603_163030

În activitatea la Reuniunea română de agricultură se înscrie între precursorii mișcării cooperatiste române din Transilvania, înființând 23 de cooperative de credit românesc. A cerut înființarea de școli de agricultură, silvicultură, industrie casnică, cursuri de menaj prin numeroase articole recomandate în educarea țărănimii. Era, de altfel, și membru în comitetul de conducere al Reuniunii române de agricultură din județul Sibiu, președinte fiind fostul profesor, apoi coleg Dimitrie Comșa (din 1893 până în 1905). A îndreptat numeroși copii de moți spre învățarea unei meserii, ținând și conferințe la solicitarea lui Victor Tordășianu (1860-1920), prietenul lui și președintele „Reuniunii sodalilor români din Sibiu”. Propune înființarea unei școli românești de industrie.

20200603_163052

A colaborat intens cu articole pedagogice la Enciclopedia Română a Astrei, redactată de Cornel Diaconovici în 3 vol. (1898 – 1904).

Acesta poate fi un tribut prea mic adus personalității Dr. Petru Șpan, dar cu siguranță, el se înscrie ca unul din cei mai talentați pedagogi sibieni, și, fără de greș, chiar în spectru mult mai larg.

Irina Racovițan

Informare bibliografică și documentare

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Dr. Petru Șpan (1860-1911)

Activități cu publicul în condiții de siguranță la Biblioteca ASTRA Sibiu

100060867_2852130031551622_145705189263802368_n

Ca urmare a dispozițiilor prevăzute odată cu instituirea stării de alertă, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu a reluat programul cu publicul în contextul epidemiologic actual, respectând siguranța utilizatorilor și a angajaților bibliotecii. Pentru următoarea perioadă, vor fi respectate cu strictețe normele impuse de autorități, astfel încât să fie prevenită răspândirea infecțiilor. Accesul publicului rămâne restricționat, utilizatorii având acces în sediul nou, Foaier – Corpul B (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 7, foaier, parter) și la intrarea în filiale, în programul de funcționare cu publicul 9:00 – 17:00 (luni – vineri).

Rămân închise pentru public sediul vechi al bibliotecii (Str. Gheorghe Barițiu, nr. 5), compartimentele cu public, sălile de lectură și terasele din sediul nou.

Respectăm în continuare Planul de măsuri referitor la activitățile bibliotecii în perioada stării de alertă. Astfel, începând cu data de 2 iunie 2020:

  • Accesul la intrarea în sediul bibliotecii este permis utilizatorilor echipați cu măști de protecție și este limitat la maximum 2 (două) persoane.
  • Restituirea documentelor se face în spațiile amenajate la intrarea în Corpul B și filiale. În această perioadă nu vor fi aplicate penalizări pentru întârzierea returnării publicațiilor.
  • Împrumutul de publicații se va face doar pe bază de solicitare telefonică sau online (http://bjastrasibiu.ro/biblioteca-judeteana-astra-sibiu-este-pregatita-pentru-reluarea-activitatilor-cu-publicul-in-conditii-de-siguranta/).
  • Angajații bibliotecii vor desfășura activitățile purtând măști și mănuși de protecție și vor asigura igienizarea frecventă a mâinilor.
  • În scopul reducerii riscului de răspândire a infecțiilor, sunt amplasate la loc vizibil marcaje și atenționări (igienizare și distanțare fizică), iar biroul de împrumut și restituire este dotat cu panou de protecție.
  • Se continuă acțiunile frecvente de igienizare și dezinfectare a tuturor suprafețelor expuse și obiectelor de uz comun.

Pentru a nu crea situații de aglomerare a spațiilor destinate serviciilor cu publicul, recomandăm accesarea serviciilor și resurselor online ale bibliotecii:

În funcție de contextul epidemiologic și de recomandările autorităților, vom continua să vă informăm despre modul în care se vor desfășura activitățile cu publicul pe parcursul săptămânilor care vor urma.

***

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu desfășoară toate activitățile cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

Posted in evenimente, noutati | Comments Off on Activități cu publicul în condiții de siguranță la Biblioteca ASTRA Sibiu