Un catalog din donația Marinescu-Țeposu

1

Compartimentul Informare bibliografică și documentare al Bibliotecii Județene Astra Sibiu vă prezintă catalogul expoziției unice Creștinismul pe teritoriul României. Primul mileniu, însumând 99 de mărturii arheologice ale creștinării poporului român, într-o ediție bilingvă româno-italiană. Catalogul face parte din donația familiei Lucia Ana Marinescu-Țeposu și Floricel Marinescu către Biblioteca Județeană Astra Sibiu. Dr. Lucia Ana Marinescu a fost unul din membrii fondatori ai Muzeului de Istorie din București și director (1989-1993) al instituției. Artizanii acestei expoziții de mare importanță pentru neamul românesc, întrunind instituții științifice și muzee de prestigiu din București și din țară, constituie o elită de istorici, arheologi, muzeografi, cercetători, profesori universitari, care, sub înaltul patronaj al președintelui României Emil Constantinescu (1996-2000) și cu sprijinul Ministerului Culturii și ministrul Ion Caramitru, au organizat la Muzeul Național Cotroceni această expoziție cu prilejul extraordinarei vizite a papei Ioan Paul al II-lea în România.

Astăzi, la centenarul nașterii lui Karol Wojtyła (n. 18 mai 1920, Wadowice – d. 2 apr. 2005, Vatican), aducem un pios omagiu Sanctității Sale, prezentându-vă câteva din atestările materiale ale celei mai înalte spiritualități din primul mileniu de mărturisire creștină, vestigii paleocreștine pe teritoriul românesc, reprezentative și inedite, ce i-au fost înfățișate Suveranului Pontif în mai 1999.

Vizita Papei Ioan Paul al II-lea s-a desfășurat la București pe parcursul a trei zile, în intervalul 7-9 mai 1999. În prima zi, la invitația președintelui Emil Constantinescu, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o vizită de curtoazie la Palatul Cotroceni, participând, lucru puțin cunoscut de publicul larg, și la vernisajul expoziției Creștinismul pe teritoriul României. Primul mileniu.

Teritoriul actual al României cuprinde vechea provincie romană Dacia și o parte din Moesia Inferioară și, pentru Imperiul Roman târziu, limitele nordice ale Dunării din provinciile Moesia Prima, Dacia Ripensis, Moesia Secunda și întreaga Scythia Minor. Populația acestor provincii, daco-romanii, îmbrățișează religia creștină chiar din timpul primei etape care a precedat formarea poporului român, cea de romanizare, din secolele II-IV. Ca limbă romanică, limba română a moștenit din latină structura și vocabularul de bază, acesta conținând și termenii care denumesc noțiunile fundamentale de cult și credință specifice creștinismului timpuriu. Prin izvoarele bizantine și medievale românești din sudul Dobrogei (Scythia Minor) aflăm de opera de apostolat a Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi chemat, conform lui Eusebiu din Caesareea. Numai în capitala Scythiei Minor Tomis (Constanța), în anii 303-304 sunt cunoscuți 60 de martiri. Pe lângă martiri, mai sunt cunoscuți și episcopi, prin activitatea lor de misionari, ca de pildă Theotimos (392-407).

Din cele peste 100 de inscripții paleocreștine (grecești și latine) de pe teritoriul României, mai mult de 80 provin din Scythia Minor, restul fiind din alte părți ale țării.

Donarium-ul de la Biertan, județul Sibiu, turnat în bronz, alcătuit dintr-o tabula ansata cu inscripție latină EGO ZENOVIUS VOTVUM POSVI (Eu, Zenovius, mi-am ținut făgăduința) și un disc din bronz cu două tortițe simetrice, pentru atârnat, având în interior monograma lui Hristos X+P, în litere ajurate, sec. IV.

2

Pectoralul de aur, Tezaurul de la Someșeni (jud. Cluj)

Fibulă cruciformă de aur și două inele cu cruci gravate pe șaton de la Apahida (jud. Cluj) – primul mormânt princiar

3

Boluri tronconice cu cruci și texte ștampilate (din argint)  și cană din argint, ambele din a doua jumătate a sec. IV, linguri de argint – tezaurul euharistic de la Sucidava

4

5

 

Pateră din argint, Sucidava (Izvoarele, jud. Constanța), imprimat cu kantharos și doi porumbei care beau apă, a doua jumătate a sec. IV

6

7

Un opaiț turnat în bronz cu o cruce bizantină, Luciu (jud. Ialomița), un opaiț în formă de pește, din bronz, Dobrogea, sec. IV-V

8

Un relicvarium de argint, Sucidava

9

O cruce-engolpion din aur, cu opale și safire, Dinogetia (Gărvan, jud. Tulcea), din sec. XI.

10

O amforetă din ceramică de la Histria (jud. Constanța), sec. VI

11

O plachetă-amuletă, Sălacea (jud. Bihor)

12

Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă de altă origine (polonez) decât cea italiană din secolul XVI încoace,  a fost, la acea dată, cel mai bun exponent al drepturilor și aspirațiilor lumii est-europene. A fost un deschizător de drumuri nu numai pentru ecumenism, ci și pentru parcursul pe care l-a avut România în ultimii 20 de ani înspre U. E. și NATO. Promotor al umanismului creștin a lăsat moștenire numeroase lucrări, între care enciclica Redemtor hominis. A jucat un rol important în prăbușirea comunismului din Europa de Est. Cunoscut și pentru vizitele sale în toată lumea, merită să ne amintim că Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul papă care a venit într-o țară ortodoxă. A numit România Grădina Maicii Domnului, exprimând astfel atât vechimea creștinismului la români, cât și frumusețea și bogățiile țării. De reținut faptul că toate discursurile Papei ținute la București au avut loc în limba română, iar la finalul unuia a rostit: Domnul să binecuvânteze România, să binecuvânteze Poporul său, leagăn al civilizației Europei!

This entry was posted in evenimente, noutati. Bookmark the permalink.