Charles Dickens, comemorat la Biblioteca Județeană ASTRA

La moartea sa, acum 150 de ani, Charles Dickens avea o faimă spectaculoasă, era înstărit și iubit enorm de public. A fost înmormântat în Colțul Poeților din Westminster Abbey .

20200609_153722

Charles Dickens s-a născut la 7 februarie 1812, la Portsmouth, ca fiu (al doilea) al lui John Dickens, mic funcționar vamal, și al lui Elisabeth Dickens. Familia lui se mută la Londra în 1822. Din cauza sărăciei și a lipsei de chibzuință, tatăl ajunge în închisoarea datornicilor, instituție diabolică pe care Dickens o va descrie în mai multe romane ale sale. Împins de la o vârstă fragedă să lucreze într-o fabrică, fiind și extrem de expus, va cunoaște mizeria și nenorocirea copiilor din astfel de locuri. Ca funcționar într-un birou de avocatură, va lua cunoștință cu toate mașinațiile justiției corupte, relatate mai ales în „Bleak House”, iar ca stenograf și reporter parlamentar va afla toată putreziciunea din vârful piramidei sociale în jos. Dickens nu este un blând umorist care se amuză să caricaturizeze figuri ridicole și grotești. El este un atent observator al vieții, care reacționează, ia atitudine față de nedreptățile sociale, împotriva mizeriei și răutății omenești. Este un portretist desăvârșit, cu o mare forță imaginativă. S-a apropiat cu simpatie de lumea copiilor, pe care a înțeles-o și a încercat s-o  ocrotească prin forța condeiului său. Capodopera sa cu accente autobiografice rămâne romanul „David Copperfield”. Și-a început cariera jurnalistică în 1831, iar scrisul a început să devină pasiunea lui, în timp ce lucra la ziar. Fondul lui temperamental, al omului Dickens, nu este unul sumbru sau ursuz, ci dimpotrivă, este un spirit generos, optimist. Credea Dickens că scrisul ar putea să joace un rol important în rezolvarea problemelor lumii? Da, cu siguranță că da. Romanele sale și turneele sale de lectură o certifică.

20200609_143021

Pentru a aprecia semnificația istorico-socială a operei lui Dickens, două aspecte trebuie păstrate în minte: secvența cronologică a lucrărilor lui și forma sub care au fost publicate. Primul este indispensabil pentru înțelegerea circumstanțelor vremii ce au împins gândurile lui Dickens în direcția ancorării în realitatea de zi cu zi, precum și pentru evoluția punctului lui de vedere asupra problemelor epocii. Revoluția industrială luase proporții, repercutându-se în toate domeniile vieții economice. Al doilea aspect explică de ce anumite pasaje (sau chiar lucrări) au fost primite cu reținere de către public, în anumite momente, erau discutabile din punct de vedere artistic, ar explica, poate, de ce scriitorul a insistat pe anumite pasaje subsidiare și personaje secundare, de ce a complicat intriga sau a inoculat un sentimentalism exacerbat care azi ar putea fi ridiculizat (de unii critici).

Dacă ne-am aminti că Dickens a scris pentru publicații seriale, lunare sau chiar săptămânale, ori foiletoane săptămânale într-o revistă, și că îi rămânea adesea mai puțin de o săptămână înaintea publicării, atunci s-ar explica anumite forme aparent „excentrice” în construcție. Pentru Dickens nu a existat luxul lui Flaubert de a căuta câte-o lună pentru cuvântul exact, sau cel al lui Anatol France de a reface de șapte ori textul. Dacă cineva insistă să găsească vreo „tiranie a formei” în diegeza dickensiană, ei bine, atunci trebuie să nu uităm că supraconștiința lui s-a străduit să rămână într-un spațiu strict, un timp-limită drastic și un plan pre-conceput. Și a reușit. Chiar mai mult de-atât. A devenit nu numai un mare romancier englez, ci și unul din marii scriitori ai lumii. Un scriitor extrem de popular.

20200609_141845 20200609_142853

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu dispune în patrimoniul său și de cărțile marelui scriitor englez Charles Dickens în mai multe limbi: română, engleză, germană, maghiară, franceză etc. Enumerăm o parte din ele, în ordinea cronologică a apariției lor editoriale (între paranteze am trecut frecvența materialului furnizat periodicelor și anii de apariție, pentru a se înțelege ce (și de ce) s-a susținut mai sus, neuitând faptul că genul romanului foileton a contribuit și în Anglia la promovarea pe scară largă a romanului:

Schițe de Boz, ilustrând viața obișnuită și oameni obișnuiți” (apărute în  anul de început al mișcării cartiste – 1836), în română și engleză;

Documentele postume ale clubului Pickwick Papers” (lunar, 1836-37), în română, în mai multe ediții, și în engleză,  o ediție ilustrată în franceză la fondul Tristan Tzara;

 „Oliver Twist” (serial de revistă, 1837-8), în ediții în română, engleză (texte adaptate pentru copii) și germană;

Nicholas Nickleby” (lunar, 1838-9)/ „The Life and Adventures of Nicholas Nickleby”, roman reeditat în 1906 la Editura Chapman and Hall, aflat în Fondul „Mircea Ivănescu” și un exemplar în seria New Century Library;

„Magazinul de antichități” (săptămânal, 1840-41)/ „The Old Curiosity Shop”, tipărit la prestigioasa Editură Wordsworth, cu introducere și note de Peter Preston și ilustrații de Hablot K. Browne și George Cattermole;

Barnaby Rudge” (săptămânal,1841), roman apărut la București, la Editura Univers, în 1998, în traducerea, cu prefață și note de Niculai Ștefan Popescu;

Note din America” (2 volume, în 1842);

Viața și aventurile lui Martin Chuzzlewit”/ „The Life and Adventures of Martin Chuzzlewit” (lunar, 1843-5), tradus în românește de Mihnea Gheorghiu, la Editura Lider din București (2 vol.), în germană  – o ediție mai veche „Leben und Abenteuer des Martin Chuzzlewit”, după traducerea lui Julius Seybt, cu un cuvânt-înainte de Fritz J. Raddatz și ilustrații de Werner Klemke;

A Christmas Carol„ (prima Poveste de Crăciun (1843);

Clopotele” (o carte de Crăciun scrisă la Genova, în Italia, în 1844), ediția princeps realizată la Editura tineretului și tălmăcită în română de Petru Solomon (cu portr.);

The Cricket on the Hearth” (o carte de Crăciun, 1845)/ „Un greier pe vatră” (în variantă cloud); „Bătălia vieții” (o poveste de Crăciun, 1846), tot în biblioteca electronică și o ediție esperanto; „Priveliști italiene” (1846, republicată în articole din „Daily News”) sau „Impresii din Italia” traducere semnată de Gabriel Pleșea;

„Dombey și fiul” (lunar, 1846-48)/„Dombey and Son”, la Wordsworth în transpunerea lui Karl Smith și ilustrată de Hablot K. Browne, mai multe ediții berlineze din 1970 și mai recente, într-un volum sau două;

The haunted man”/ „Omul bântuit” (o carte de Crăciun, 1848);

„Viața lui David Copperfield” (lunar, 1849-50) – o ediție în trei volume, promovată la Chișinău, în traducere și note de Ioan Comșa și ilustrații de Violeta Diordiev, o variantă în germană apărută la Leipzig din anul 1970, o versiune în germană a lui J. Wege, un volum editat de cunoscuta Editură Kriterion, în maghiară, în traducerea lui Szinnai Tivadar (1977), o adaptare pentru copii de Victoria Amărăzeanu;

 „Bleak House”/ „Casa umbrelor” (lunar, 1852-53), o ediție prefațată de profesorul de la centrul de excelență Birkbeck al Universității din Londra, cunoscător și apropiat al Muzeului Dickens – Michael Slater, și postfațată de Elizabeth McCraken, la New York, în 2011, o rarrisimă apariție londoneză la Glasgow, Collins Clear-Type Press, din Fondul Mircea Ivănescu (1920), o variantă a traducerii Valeriei și Teodorei Sadoveanu;

Timpuri grele” (serial în săptămânalul revistei „Household Words”, 1854);

Micuța/Mica Dorrit”, (lunar 1855-7)/„Little Dorrit” cu note introductive de Peter Preston și ilustrații de Hablot K. Browne, apărută la Londra, la aceeași editură Wordsworth în 1996, manopera ieșită în două volume sub traducerea lui Niculai Popescu; traducerile de excepție ale remarcabilei Antoaneta Ralian – una din 2003, tipărită la Pitești la Paralela 45, una în seria Garamond, la Editura Eminescu -, „Povestea celor două orașe” (începe și să editeze „All the Year Round” în serial, 1859);

„Marile speranțe” (serial în „All the Year Round”, 1860) în românește de Vera Călin, tipărită de Editura „Tribuna” din Sibiu, în 1992, o altă traducere de Vera Călin, la Editura Albatros, seria Lyceum, pentru liceeni, cu o prefață a anglofilului Dan Grigorescu din 1973 și o traducere mai veche  de la Editura pentru Literatură,  o traducere a Cristinei Jinga din 2014, o ediție repovestită de Deanna McFadden pentru copii, tradusă din engleză de Mihnea Gafiţa, cu ilustrații de Eric Freeberg, din 2013, un colligatum al „Universului Familiei” din 1992, varianta engleză Great Expectations apărută la Wordsworth Classics, un dvd DE Alfonso Cuaron;

,„Prietenul nostru comun” (lunar, 1864-65), la noi la Cartea Românească ș.a./ „Our Mutual Friend”, varianta originală la Chapman din 1906, în 714 pagini cu ilustrații, la Fondul Mircea Ivănescu; „Misterul lui Edwin Drood” (roman nefinalizat, lunar, din aprilie până în sept. 1870), în patru variante editoriale, din care una apărută la Londra, cu titlul „The Mystery of Edwin Drood and Other Stories”, roman prefațat de Peter Preston și ilustrat de S. L. Fildes, Hablot K. Browne (Phiz).

Încheiem cu ediția de excepție din Fondul Tristan Tzara „Le drole de Noel de Scrooge”, realizată la Paris de Robert Zmeckis.

Cititorilor abonați, ce preferă cărțile electronice și sunt cunoscători ai limbii engleze, Biblioteca Județeană ASTRA le pune la dispoziție și această ofertă din catalogul online – https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Search/dickens

20200609_151144 20200609_152320

Există la ASTRA și colecția audio-video, la Secția de Arte, de exemplu un disc audio cu „David Copperfield”, în interpretarea unor actori români între care amintim pe Silvia Chicoș, care ne-a încântat copilăria cu emisiunea radiofonică „Noapte bună, copii”” sau „Viața Domnului nostru” scrisă de Charles Dickens special pentru copiii lui, 2 DVD în lectura actorului Marian Râlea, la Arte.

Un fond deosebit îl constituie colecția de periodice a bibliotecii, în speță cea a „Gazetei de  Transilvania”, în  ale cărei numere se găsesc și traducerile lui George Barițiu din Dickens.

Irina Racovițan, Informare bibliografică și documentare

This entry was posted in evenimente, noutati. Bookmark the permalink.