Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Talent, perseverență și o impresionantă inteligență muzicală sunt trăsăturile care l-au făcut remarcabil pe Dinu Lipatti (1917-1950), pianistul desăvârșit, așa cum l-a numit Nadia Boulanger, consacrată profesoară de muzică la Conservatorul din Paris. Interpretările tânărului Lipatti au rămas memorabile în spațiul muzical și cultural universal. S-a născut la 19 martie 1917, la București, muzica însoțindu-l încă din primii ani ai copilăriei. Aceasta a devenit, ulterior, un mod de viață pentru unul dintre cei mai mari muzicieni români ai secolului XX.

Atent îndrumat de părinți și de profesorii eminenți pe care i-a avut, Dinu Lipatti atinge performanța interpretativă la o vârstă foarte tânără. Laureat al Concursului de pian de la Viena, în anul 1933, Lipatti se mută la Paris pentru a studia, la invitația celebrului dirijor și pianist de origine elvețiană, Alfred Cortot. Astfel, i s-a deschis calea către cunoașterea muzicală aprofundată într-un spațiu cultural efervescent, unde evoluția sa spectaculoasă a evidențiat aptitudini muzicale ieșite din comun, dar și capacitatea de cuprindere a unor multiple limbaje muzicale, fapt care confirmă forța sa creatoare în arta interpretării pianistice, echilibrul și autenticitatea modului de abordare a muzicii clasice.

L-a cunoscut pe George Enescu încă din copilărie și a concertat la vârsta maturității interpretative împreună cu acesta. I-au fost profesori Mihail Jora, Florica Musicescu, Yvonne Lefébure, Paul Dukas, Nadia Boulanger. A interpretat sub bagheta dirijorilor Dan Simonescu, Charles Munch, Mihail Jora, George Georgescu, Ionel Perlea, Hans von Benda, Willem Mengelberg, Wolfgang Brűckner, Alexander Popov, Ernest Ansermet, Herbert von Karajan.

Viziunea sa excepțională asupra muzicii a avut un rol fundamental în evoluția artei interpretative a secolului XX. Piese muzicale de Johann Sebastian Bach, Béla Bartók, Ludwig van Beethoven, Johannes Brahms, Frédéric Chopin, George Enescu, Gabriel Fauré, Edvard Grieg, Franz Liszt, Wolfgang Amadeus Mozart, Nikolai Rimski-Korsakov, Maurice Ravel, Domenico Scarlatti, Franz Schubert, Robert Schumann au fost interpretate pe marile scene europene sau în studiourile de înregistrări ale renumitelor case de discuri Columbia și Jecklin. Acestea au rămas moștenire posterității, uimind publicul și influențând generațiile de muzicieni care au urmat.

Începând cu primăvara anului 1944, Dinu Lipatti a fost profesor la Conservatorul din Geneva. A fost și rămâne în memoria culturală un excelent pianist, spirit umanist și universal, modest și genial, în egală măsură. A iubit muzica și pianul, dedicându-și scurta sa viață acestora. În calitate de compozitor, a adus laolaltă în piesele sale, accentele muzicale ale folclorului românesc, stilul lui George Enescu și modernitatea muzicii clasice europene din prima jumătate a veacului trecut.

***
„Când Dinu a sosit la Paris, el era deja un pianist desăvârșit format de acea admirabilă domnișoară Florica Musicescu, pentru care avea un cult, și un adevărat compozitor înarmat de Mihail Jora cu solide cunoștințe. Conștiința lui era însă în așa fel, că departe de a se mulțumi cu ceea ce învățase deja, nu era preocupat decât de ceea ce credea că nu știe încă. Îi cunoșteai sufletul întreg după înfățișare. Fața lui palidă și senină, privirea lui catifelată, așa de vie, blândă și serioasă, frumoasele lui mâini albe , toate acestea arătau delicatețea și forța sufletului său. Din ființa lui se degaja o extraordinară puritate, căci el păstrase intacte voioșia și seriozitatea copilăriei […] Respectul pe care îl avea pentru oameni și lucruri, îl avea și pentru munca sa. Auzea și asculta așa cum o pot face numai ființele atent concentrate, încât nu cred că a cântat sau a scris vreo notă în mod mecanic. Era atât de dificil pentru el însuși și răbdător. Decât să lase un pasaj imperfect, sau un exercițiu de scriitură nesatisfăcător, mai bune îl relua de sute de ori, fără a-și imagina măcar că acest efort ar putea să-l obosească. Știa ce risc îți iei atunci când te apropii de capodopere și îi era întotdeauna teamă că nu este suficient de bine pregătit pentru a le putea servi, că nu le-a ascultat suficient de profund pentru a le auzi toată semnificația și că nu este demn de a le transmite așa cum meritau. Și ce pasiune avea pentru pianul său. Când îl sfătuia să-și rezerve mai mult timp ca să compună, râdea: «Știu bine acest lucru, dar nu mă pot smulge de la pian. Dacă ați ști cât de mult îl iubesc.» (Nadia Boulanger in Hommage à Dinu Lipatti. Geneva: Labor et Fides, 1952, p. 31 in Bărgăuanu Grigore; Tănăsescu, Dragoș. Dinu Lipatti. București: Editura Muzicală GRAFOART, 2017, p. 41.)

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu pune la dispoziția iubitorilor de muzică înregistrări ale pianistului Dinu Lipatti, cronici semnate de acesta în publicația „Libertatea” (1938-1939), articole despre activitatea sa concertistică în „Universul” (1937-1943), „Adevĕrul” (1933), „Cuvântul” (1933), o serie de volume care includ biografia și mărturii despre activitatea sa, disponibile la compartimentele Periodice și Arte.

***
Surse documentare:

  • Bărgăuanu, Grigore; Tănăsescu, Dragoș. Dinu Lipatti. București: Editura Muzicală GRAFOART, 2017.
  • Lipatti, Ana. Viața pianistului Dinu Lipatti povestită de mama sa. București: Editura Litera, 1975.
  • Șoarece, Miron. Prietenul meu Dinu Lipatti. București: Editura Muzicală, 1981.
  • https://www.dinulipatti.org/. Accesat 17/03/2022

Pentru informații suplimentare, consultați:

Material realizat de Anamaria Enescu

***

Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

#BibliotecaAstra #AstraSibiu #AstraTransylvania #mysibiu #Sibiu #Hermannstadt #Romania #consiliuljudeteansibiu #astralibrary #library #educație #cunoaștere #cultură #muzicăclasică #DinuLipatti #GeorgeEnescu