La data de 31 martie, în urmă cu 295 de ani, se stingea din viață unul dintre cei mai renumiți oameni de știință ai lumii, Sir Isaac Newton. Înzestrat cu o minte sclipitoare, cu ingeniozitate, intuiție, îndrăzneală, perseverență și meticulozitate, savantul englez #IsaacNewton (1643-1727) a manifestat, pe tot parcursul vieții, o extraordinară înclinație pentru experimentele științifice și demonstrarea ipotezelor. Fascinat de timpuriu de mecanisme complexe, de invenții și comportamentul corpurilor, a acordat un interes deosebit descoperirilor științifice ale astronomilor Nicolaus Copernic, Johannes Kepler, Galileo Galilei, mari genii ale Renașterii care s-au preocupat intens de studierea fenomenelor cerești, a mișcării și traiectoriei Pământului și planetelor.
Newton a fost unul dintre cele mai ascuțite spirite ale vremii, fiind respectat și apreciat în comunitatea științifică engleză și internațională de secol șaptesprezece, atât printre mentori, cât și în rândul discipolilor. Anii de formare i-a petrecut la Școala din Grantham, în estul Angliei, unde și-a însușit cunoștințe de matematică, latină și teologie. Au urmat apoi anii de studii universitare la Trinity College, Cambridge, spațiu în care Newton a activat ulterior ca profesor lucasian de matematică și a dezvoltat cele mai importante contribuții ale sale în domeniul științei. Platforma principală prin intemediul căreia marele savant și-a prezentat victoriile științifice a fost Royal Society of London, prestigioasă societate pe care a și condus-o, în calitate de președinte, în anii de final ai vieții și în cadrul căreia s-a bucurat de respect și prețuire din partea comunității academice.
Pe tot parcursul activității sale, în domeniul matematicii, fizicii și astronomiei, Isaac Newton a fost un adept al obținerii explicației naturii lucrurilor prin cercetare științifică, mai degrabă decât prin simple observații sau considerații senzoriale. Încerca să evite gândirea empirică, să elimine percepția sau aprecierea intuitivă, susținând mereu măsurarea precisă și determinarea științifică riguroasă. Devotat metodei experimentale, Newton a trasat cu tenacitate pașii fundamentali în cercetarea științifică: culegerea datelor, formularea unei ipoteze, efectuarea experimentelor și confirmarea sau infirmarea ipotezei.
Dovedind un puternic interes pentru comportamentul materiei și al efectelor acesteia asupra lucrurilor și având, în egală măsură, o minte filosofică, Isaac Newton a încercat permanent și necondiționat să afle, să demonstreze și să formuleze legi fundamentale ale stării și mișcării corpurilor, utilizând principii și noțiuni precum inerție, repaos, timp, accelerație, greutate, densitate, rezistență, formă sau dimensiune. Ani îndelungi a petrecut studiind ideea de gravitație universală, atracția corpurilor sau compoziția luminii, concentrându-se totodată asupra filosofiei naturale, astronomiei, teologiei sau alchimiei. Cele mai mari realizări ale lui Isaac Newton au fost stabilirea și formularea legilor fundamentale ale acțiunii și mișcării corpurilor (axiomele lui Newton, principiile mecanicii, ecuațiile de mișcare, unitatea de măsutră a forței care azi îi poartă numele) și descoperirea gravitației, a legilor fundamentale ale atracției corpurilor. În domeniul matematicii, a pus bazele calculului diferențial și integral (calculul infinitezimal) care i-a fost necesar la explicarea traiectoriei Pământului în jurul Soarelui. În calitate de fizician, triumful său științific a constat în contribuția revoluționară în domeniul opticii – ideea descompunerii luminii. Cercetând propagarea și refracția luminii, măsurând distanțe și unghiuri, Newton a elaborat prima teorie a culorilor spectrale, cu ajutorul unei prisme și al unui telescop reflector. A prezentat acest experimentum crucis în fața membrilor Societății Regale din Londra, în anul 1671, demonstrând că lumina albă nu e forma elementară a luminii, ci este alcătuită din toate cele șapte culori ale spectrului solar.
Isaac Newton a lăsat în urma sa lucrări de cercetare esențiale pentru Revoluția Științifică din secolele XVII-XVIII, descoperirile și teoriile lui așezând bazele științei până în zilele noastre. Rămân de referință capodoperele newtoniene publicate antum, dar și postum: „Arithmetica universalis” (1673-74), „De Motu Corporum”/ „Asupra mișcării corpurilor” (1684), „Philosophiæ Naturalis Principia Mathematica”/ „Princiile matematice ale filosofiei naturale” (1687), “Opticks or a Treatise of the Reflections, Refractions, Inflections and Colours of Light” (1704), „Arithmetica universalis” (1707), „Analysis” (1711), “The Method of Fluxions and Infinite Series” (1736).
Isaac Newton s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani, la Kensington, fiind înmormântat la Westminster Abbey, Londra, în cadrul unei ceremonii solemne.
***
„Newton nu a fost primul din epoca rațiunii. El a fost ultimul dintre magicieni, ultimul dintre babilonieni și sumerieni, ultima minte mare care a privit lumea vizibilă și cea intelectuală asemenea celor care începuseră să construiască moștenirea noastră intelectuală în urmă cu mai puțin de 10.000 de ani. (…) De ce îl numesc magician? Fiindcă a privit întregul univers și tot ce se găsește în el ca pe o enigmă, ca pe un secret ce poate fi citit prin aplicarea gândirii pure la anumite dovezi, anumite indicii mistice pe care Dumnezeu le-a presărat în lume pentru a permite frăției ezoterice să practice un fel de vânătoare filosofică de comori. El credea că aceste indicii se găsesc, în parte, în dovezile lăsate de ceruri și în alcătuirea elementelor, dar în parte și în anumite documente și tradiții transmise de către frăție printr-un lanț neîntrerupt, care merge înapoi până la revelația criptică din Babilonia. Newton considera că universul seamănă cu o criptogramă alcătuită de Atotputernicul – așa cum el însuși a învăluit descoperirea calculului infinitezimal într-o criptogramă când a comunicat cu Leibniz. Newton credea că prin gândire pură, prin concentrare mentală, enigma i se va dezvălui inițiatului”. (John Maynard Keynes in Newton, Isaac. „Filosofia naturală (texte alese)”, București: Herald, 2015, p. 10-12)
„Introducând gravitația în spațiul vid, Isaac Newton a unificat fizica și astronomia într-o singură știință a materiei în mișcare, împlinind visele lui Pitagora, Copernic, Kepler, Galileo și ale multor altora. Deși Newton nu a reușit să descopere adevărata cauză a gravitației, care a rămas încă un mare mister, legile formulate de el ne oferă dovada convingătoare că locuim într-un univers controlat și inteligibil.” (Christianson, Gale. „Isaac Newton”, traducere de Alexandru Gabor, Bucureşti: Humanitas, 2007, p. 105)
Pasionații de științe și biografii ale marilor genii sunt invitați la Biblioteca Județeană #ASTRA Sibiu pentru a răsfoi și împrumuta volumele care cuprind realizările remarcabile ale matematicianului, fizicianului și astronomului englez #IsaacNewton.
***
Surse documentare:
- Christianson, Gale. „Isaac Newton”, traducere de Alexandru Gabor, Bucureşti: Humanitas, 2007.
- Gleick, James. „Isaac Newton”, traducere de Dan Crăciun, Bucureşti: Publica, 2011.
- Newton, Isaac. „Filosofia naturală (texte alese)”, traducere, note și îngrijire ediție de Alexandru Anghel, București: Herald, 2015.
- Newton, Isaac. „Optica”, prefață, traducere și adnotări de prof. Victor Marian, Bucureşti: Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970.
- Pasca, Janet. „Cine a fost Isaac Newton?”, ilustrații de Tim Foley, București: Pandora M, 2015.
- https://www.britannica.com/biography/Isaac-Newton
- https://www.biography.com/scientist/isaac-newton
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newton
Material realizat de Monica Marin
***
Informații privind publicațiile aflate din colecțiile Bibliotecii #ASTRA Sibiu se regăsesc accesând Catalogul online, platforma de cărți electronice Cloud Library, Depozitul Digital, serviciul BiblioSuport.
#BibliotecaAstra #AstraSibiu #consiliuljudeteansibiu #astralibrary #library #lectură #educatie #cultură #cunoastere #cercetare #reading #learning #science #physics #mathematics #Opticks #SirIsaacNewton #gravitation #astronomy #scientific_revolution #cercetareștiințifică #experimente #stiinta #gravitatie #matematica #fizică #astronomie