Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Astăzi se împlinesc 140 de ani de la nașterea lui James Joyce, scriitor de origine irlandeză, unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai modernismului literar. “The Dubliners” (1914), “A Portrait of the Artist as a Young Man” (1916), “Ulysses” (1922) și “Finnegans Wake” (1939) sunt operele care i-au adus notorietate în lumea literară, deși unele dintre acestea nu s-au bucurat întotdeauna de aprecierea publicului ori a editorilor. Joyce a explorat noi teritorii ale limbajului, a utilizat tehnica monologului interior și a evidențiat viața personajelor din prisma fluxului conștiinței.

***
„Mulți artiști au scris însemnări de poetică, descrieri ale muncii lor de creație, întregi eseuri de estetică. Nici unul însă nu a făcut ca propriile lui personaje să vorbească în asemenea măsură despre poetică și estetică așa cum a făcut-o Joyce.

Legiuni de comentatori au discutat ideile de filosofia artei expuse de Stephen Dedalus cu privire la postulatele tomiste despre frumos și mulți alții au dedus din aceste idei personale sistematizări și viziuni generale asupra creației artistice. În plus, dincolo de afirmațiile personajelor, în opera lui Joyce, mai cu seamă într-un roman precum Ulysses, problemele de structură se desprind atât de violent din context, încât reprezintă un model de poetică implicită care se afirmă în chiar nervurile operei.” (Eco, Umberto. „Poeticile lui Joyce”, trad. și prefață de Cornel Mihai Ionescu, Piteşti: Paralela 45, 2008, p. 35)

„În realitate, și pentru a rămâne în limitele cercetării din acest eseu, principala învățătură pe care o putem deduce din experiența lui Joyce este o lecție de poetică, o definiție implicită a situației artei contemporane. De la primele opere la cea de pe urmă observăm cum se desenează în opera lui Joyce o dialectică ce nu aparține numai situației lui intelectuale, ci întregii evoluții a culturii noastre.

Ulysses era imaginea unei posibile forme a lumii noastre, dar, între imagine și lumea reală căreia îi conferea formă, exista, încă, un cordon ombilical: afirmațiile cu privire la forma lumii se traduceau în comportamente umane, cititorul capta un discurs general despre lucruri printr-o coborâre în realitatea lor vie. Tratat de metafizică, Ulysses era și manual de antropologie și de psihlogie, un ghid Baedeker, ușor de mânuit, al orașului în care oricare fiu al omului își putea recunoaște patria și compatrioții.” (Eco, Umberto. „Poeticile lui Joyce”, trad. și prefață de Cornel Mihai Ionescu, Piteşti: Paralela 45, 2008, p. 176)

„Odată cu Joyce recunoaștem că, de acum înainte, dezvoltarea artei moderne depinde de un fel de principiu de indeterminare în virtutea căruia, când formele ating un maximum de claritate a reprezentării unei posibile structuri a cosmosului (sau a structurii modulelor deschise prin care definim cosmosul), nu ne mai pot da nicio indicație concretă în legătură cu modul de a opera pentru a modifica universul.” (Eco, Umberto. „Poeticile lui Joyce”, trad. și prefață de Cornel Mihai Ionescu, Piteşti: Paralela 45, 2008, p. 177)

Pentru iubitorii literaturii universale, bibliotecarii astriști au pregătit expoziția „James Joyce (1882-1941)”, disponibilă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, Str. George Barițiu, nr. 7, etajul 4. Materialele incluse pot fi consultate la sală sau împrumutate acasă.

Pentru informații suplimentare, consultați:

***
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

#BibliotecaAstra #AstraSibiu #AstraTransylvania #mysibiu #Sibiu #Hermannstadt #Romania #consiliuljudeteansibiu #astralibrary #library #lectură #cultură #educatie #literatura #literature #JamesJoyce #TheDubliners #APortraitoftheArtistasaYoungMan #Ulysses #FinnegansWake #modernism

Leave a Reply