Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

„Beeing creative is not a hobby, but a way of life!”

După părerea mea, și sper să fiu și în asentimentul iubitorilor de frumos când afirm acest lucru, goblenul poate constitui, atât o artă, cât și un hobby.

Arta, în cazul goblenului, este, conform definiției din DEX „îndemânare deosebită într-o activitate; pricepere, măiestrie. Sau îndeletnicire care cere multă îndemânare și anumite cunoștințe.” (1) Iar „hobby, hobbyuri (englezism) înseamnă ocupație favorită a cuiva în afară profesiunii” (2)

Goblenul, ca variantă de artă textilă, își are începutul încă din secolul al XVII-lea, la Paris, unde tapiseriile Abusson și Gobelin devin puncte de referință europeană. Au fost create tapiserii cu valențe decorative extreme, de mare inventivitate.

La noi, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, își fac apariția tapiseriile denumite „goblenuri”. Goblenul oferă o opțiune posibilă omului însetat de frumos prin accesibilitatea materialelor necesare și prin dimensiunile restrânse. El constituie un drum de pătrundere spre universul artelor vizuale, al frumosului și utilului. Utilul, în măsura în care amatorul de artă își poate îmbogăți interiorul prin lucrări de un caracter mai neobișnuit.

Tablourile în goblen sunt constituite din punct de vedere material din:

  • suportul – pânza pe care se lucrează;
  • ghergheful – pe care se întinde pânza;
  • firele colorate;
  • acul fără vârf ascuțit.

Având toate aceste materiale și accesorii, începem laboriosul proces de realizare a unei lucrări de artă apelând la plăcerea de a coase și la multă răbdare. Lucrarea se definitivează prin alegerea ramei potrivite. O ramă bine aleasă poate pune în valoare lucrarea respectivă, însă o ramă nepotrivită poate diminua sau anula conținutul artistic al lucrării. Se recomandă să fie folosite ramele din lemn lăcuit în culoarea naturală, auriu, argintiu sau un gri deschis.

Cum se coase goblenul?

Pentru a coase un goblen e nevoie de așa numita ață numită „MOULINE” de finețe Nm 54/2×6 obținută din bumbac pieptănat, pârlit, mercerizat, vopsit.

  • PUNCTUL MIC se folosește în mod curent cu ața în trei fire (54/2×3). Se lucrează înclinat, pe firul orizontal al suportului înaintând de la dreapta spre stânga și de jos în sus, iar la întoarcere se coase de la stânga la dreapta și de sus în jos.
  • PUNCTUL ITALIAN se coase peste două rânduri pe verticală și un rând lateral. Atenție! Un semn pe planșă se dublează prin coasere pe orizontală.
  • PUNCTUL VERTICAL poate fi mic sau mare. Punctul mare se coase peste două rânduri. Atenție! Un semn de pe planșă se dublează prin coasere pe orizontală.

Realizarea unui tablou cusut, a unui goblen, solicită îmbinarea armonioasă a simțului artistic cu munca. Tablourile se pot înrăma folosind sau nu sticla. Atunci când se folosește sticla, se protejează tabloul contra prafului, însă apare în plus strălucirea dată de sticlă, care poate dăuna imaginii. Atunci când se înrămează fără sticlă, se recomandă ca la anumite perioade, să se înlăture praful cu o pensulă curată și apoi să se perieze ușor cu o perie moale înmuiată în oțet diluat. (3)

Surse documentare:
(1) – DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a-II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998, p. 61.
(2) – DEX – Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a-II-a, București, Univers Enciclopedic, 1998, p. 463.
(3) – Goblen, Tălmaciu, Sibiu, Romanofir S.A., 1996, p. 3-4.

Material elaborat de Daniela Sava, bibliotecar
Filiala Bâlea

Leave a Reply