Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Recomandare de lectură pentru adolescenți și adulți

„Este natura ciudată a lumii de a continua să se învârtească, indiferent de ce fel de suferință se întâmplă.” (Sue Monk Kidd)

Sue Monk Kidd, născută pe 12 august 1948, a crescut într-un oraș rural din Sylvester, Georgia, care i-a influențat scrierea primului roman „The Secret Life of Bees”/ „Viața secretă a albinelor”. Considerată unul dintre cei mai bine vânduți romancieri, Kidd a obținut în 1970 o diplomă de licență în asistență medicală, la Universitatea Creștină din Texas. A lucrat apoi ca asistentă medicală înregistrată și instructor de asistență medicală la Colegiul Medical din Georgia. Autoarea americană s-a căsătorit cu Sanford Kidd, cu care a avut doi copii, Ann și Bob.

Sue Monk Kidd a urmat cursuri de scris ficțiune și non-ficțiune la universități din Georgia și Carolina de Sud și este cunoscută în general pentru primul ei roman „Viața secretă a albinelor” (2002), un clasic modern care s-a aflat doi ani pe lista bestsellerurilor din New York Times. Acest roman a fost publicat în 35 de țări și este predat acum la cursurile liceealor și colegiilor americane.

Cel de-al doilea roman al autoarei este „The Mermaid Chair”/ „Jilțul Sirenei” (2005), care a fost, de asemenea, un bestseller care a câștigat Premiul Quill 2005 pentru ficțiune generală. Cel de-al treilea roman, „The Invention of Wing” a fost publicat în 2014 de Viking și, timp de 6 luni, s-a aflat pe lista bestsellerurilor de ficțiune din New York Times. Acest roman a câștigat premiul SIBA Book Award și a fost tradus în 24 de limbi și vândut în peste un milion de exemplare. (informații preluate:  https://www.greelane.com/ro/umanistic%c4%83/literatur%c4%83/profile-of-sue-monk-kidd-851501/)

„Viața secretă a albinelor” / Sue Monk Kidd, trad. Victor Ghica, București: RAO, 2006.

„Viața secretă a albinelor” este o carte dedicată mamelor și fiicelor și  puterii transcedentale a iubirii. Autoarea Sue Monk Kidd relatează în paginile cărții povestea unei fete de 14 ani, pe nume Lily Owens și a menajerei/doicii sale afro-americane, Rosaleen Daisy. Povestea se desfășoară în anii 1960, într-un orășel din Carolina de Sud. Lily are patru ani când moare mama ei, Deborah, iar frânturi din incidentul morții acesteia (mirosul ei, sunetul umerașelor, o valiză deschisă pe podea, un pistol etc.) îi rămân în memorie și îi vor reveni mereu pe parcursul relatării poveștii. „Câte un suflet milostiv găsea de cuviință să îi spună: Încearcă să uiți de asta, Lily. A fost doar un accident, n-a fost vina ta.” (p. 10). Misterul morții mamei ei va fi dezlegat  abia la final, iar cititorul, pe tot parcursul cărții, încearcă să descifreze ce s-a întâmplat cu adevărat în acel moment și cine a fost de fapt vinovatul, Lily sau tatăl ei, T. Ray.

Tatăl lui Lily, avea un temperament iute, era mai violent din fire, iar Lily suporta consecințele temperamentului său, pedeapsa preferată a acestuia fiind aceea de a o pune cu genunchii pe pietricele, de aici și ura fetei pentru T. Ray, sentiment ce o va determina pe fetiță în cele din urmă să fugă de acasă și să nu revină niciodată. Lily avea nevoie de o mamă, iar în persoana doicii Rosaleen, pe care tatăl a adus-o ca să se ocupe de casă si fetiță, Lily a găsit un substitut al mamei, iar atașamentul față de aceasta este atât de puternic, încât fetița nu ezită să-i salveze viața, ținând cont de ura pe care rasiștii o aveau față de populația de culoare, în cazul de față de Rosaleen (în urma unei bătăi primite, aceasta ajunge la spital).

Deși, pe 2 iulie 1964, Președintele Statelor Unite, John F. Kennedy semnează Legea Drepturilor Civile („un act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială”), discriminarea rasială nu putea fi stopată cu ușurință, după cum observăm și din cele întâmplate lui Rosaleen. Autoarea, în această carte, după părerea mea, a vrut să scoată în evidență și acest aspect al discriminării rasiale din anii 1960-1964. (https://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_drepturilor_civile_din_1964 )

Șansa celor două personaje de-a avea o viață mai bună, a apărut atunci când Lily a decis să o salveze pe Rosaleen și să plece departe de Sylvan, ținta călătoriei lor fiind Tiburon (denumirea localității notate pe spatele icoanei cu Fecioara Maria, una din amintirile ei cele mai dragi, ce aparținea mamei). Aici viața lor se schimbă, în bine, datorită întâlnirii cu cele trei surori de culoare. Partea aceasta este cea mai frumoasă din carte, deși nu lipsesc nici aici incidentele nefericite. La Tiburon, Lily descoperă numeroase lucruri despre mama ei și originea acesteia. Partea bună este că romanul are un final fericit și Lily, deși și-a pierdut mama la o vârstă fragedă, tot datorită ei, descoperă că are mai multe mame decât și-ar fi imaginat vreodată, dar și care este puterea iubirii  unei mame/ unor mame față de fiica ei/ fiicele lor. Cititorii vor descoperi, de asemenea, multe informații despre modeul de viață al albinelor, dar și despre importanța și beneficiile mierii de albine. Lily însăși este inițiată în practica aproape mistică a apiculturii, a iubirii și a toleranței.

„Întreaga structură a societății albinelor se bazează pe comunicare, pe abilitatea înnăscută de a trimite și de a primi mesaje, de a coda și decoda informații” (p. 175).

„Viața secretă a albinelor” este „povestea unei tinere fără mamă, care descoperă ce înseamnă cu adevărat o familie, dar și a locurilor bizare, uimitoare unde poate fi întâlnită dragostea”. (coperta a patra a cărții)

Volumul prezentat este disponibil în colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, atât la Filiala Bâlea (Str. Bâlea, Bl.9, Sibiu), cât și în sediul central (Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți).

Vă așteptăm, dragi cititori, să împrumutați volumul prezentat și vă asigurăm că lectura cărții nu vă va dezamăgi!

***
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

 

Material realizat de Daniela Sava, bibliotecar
Filiala Bâlea

Leave a Reply