Anul acesta, la 15 aprilie 2021, se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Axente Sever, unul dintre cei mai reputați participanți la Revoluția de la 1848. A rămas în istorie prin faptele sale de curaj, prin strădania pe care a manifestat-o pentru realizarea idealurilor românești și viziunea pe care a avut-o, alături de alți revoluționari, în ceea ce privește soarta românilor transilvăneni. Așa cum subliniază Gheorghe I. Biriș în lucrarea Ion Axente Sever și timpul său, acesta a fost „mâna dreaptă a lui Avram Iancu” (Biriș, 2011: 12). Echilibrul, simțul practic, curajul, spiritul organizatoric au fost trăsături definitorii care au contribuit semnificativ la aprecierea de care acesta s-a bucurat atât în rândul celor care au condus Revoluția pașoptistă, cât și printre românii lipsiți de drepturi și demnitate, la acea vreme.
Axente Sever provenea dintr-o familie de țărani fruntași, deși iobagi. Aceștia i-au oferit ocazia de a studia mai întâi la Sibiu, la Gimnaziul Catolic și apoi la Seminarul de la Blaj. Nimic din toate acestea nu îl vor face pe tânărul Axente Sever să-și uite rădăcinile natale și, mai cu seamă, dificultățile prin care treceau românii. A fost eliminat din Seminar, pentru că îl susținea pe Simion Bărnuțiu, iar la scurtă vreme, se alătura celor care organizau primele acțiuni pentru libertate ale Revoluției de la 1848, pe meleagurile românești. A fost de nenumărate ori remarcat în calitate de luptător pentru drepturile și libertățile românilor, chiar pe câmpul de luptă, la Blaj, pe Valea Mureșului ori în împrejurimile Sibiului. În tot acest timp, a ținut legătura cu Avram Iancu și l-a urmat necondiționat.
După stingerea Revoluției, este angajat în serviciul statului și decorat de împăratul Franz Joseph I. În egală măsură, continuă să susțină cauza românilor din Transilvania, contribuind dinamic la activitățile desfășurate de Asociațiunea pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), numărându-se printre membrii acesteia. În memoria noastră, Ioan Axente Sever este și va rămâne unul dintre eroii neamului, „un mare bărbat politic și un sprijinitor al culturii românești.” (Gabor, 2006: 5)
Astăzi, satul Frâua unde acesta s-a născut, se numește Axente Sever.
***
În imagini sunt prezentate documente cu valoare de patrimoniu aflate în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii ASTRA – o scrisoare și o carte de vizită, și o serie de volume care înfățișează viața și activitatea revoluționarului român Ioan Axente Sever.
***
Surse bibliografice:
- Biriș, Gheorghe I. Ion Axente Sever și timpul său, ediția a II-a revizuită și completată cu adnotări, texte și alte documente și fotografii de Liana Biriș și Voichița ionescu. Blaj: Editura ASTRA, 2011.
- Gabor, Ioan. Ioan Axente Sever. Un nume pentru neuitare (1821-1906). Sibiu: Casa de Presă și Editură Tribuna Sibiu, 2006.
Informații privind documentele din colecțiile Bibliotecii ASTRA puteți obține accesând catalogul online, Depozitul Digital, platforma de cărți electronice Cloud Library, serviciul BiblioSuport și celelalte canale de comunicare&promovare:
http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do
https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Featured?media=all&src=lib
http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/
https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
https://www.instagram.com/bjastrasibiu/
https://www.youtube.com/channel/UCbC69KdQkufZEf_3m_h-42A
bibliosuport[at]bjastrasibiu.ro