Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Se împlinesc astăzi 120 de ani de la nașterea marelui muzician american Louis „Satchmo” Armstrong, figură proeminentă a perioadei de început a jazz-ului, virtuoz al trompetei, sensibil și ingenios interpret vocal, exponent al stilului New Orleans. Pe parcursul îndelungatei sale cariere muzicale, a colaborat cu importante nume ale scenei muzicale și marelui ecran: Joe “King” Oliver, Fletcher Henderson, Coleman Hawkins, Bing Crosby, Duke Ellington, Sidney Bechet, Oscar Peterson, Dizzy Gillespie, Bessie Smith, Earl Hines, Ella Fitzgerald, Mae West, Grace Kelly, Frank Sinatra, Barbra Streisand.

Louis Armstrong rămâne în istoria muzicii universale prin contribuția semnificativă la evoluția jazz-ului timpuriu, prin popularizarea abordării ritmului în improvizațiile cunoscute drept „Swing”, dar și prin introducerea unui procedeu inedit în tehnica vocală, denumit „scat”/„scatsinging”, în care, renunțând intenționat sau involuntar la cuvinte și versuri, intona sunete ale instrumentelor muzicale.

În luna martie 1965, ambasadorul muzicii americane de #jazz avea să ajungă în România pentru a susține un concert la București, pe scena Sălii Palatului, alături de trupa sa, în cadrul unui turneu est-european.

Înregistrări ale celor mai cunoscute piese muzicale pe care le-a interpretat și compus Louis Armstrong – „When the Saints Go Marchin’ In”, “What a Wonderful World”, „Hello Dolly”, „Ain’t Misbehaving’”, „Jeepers Creepers”, “Blueberry Hill”, “Chimes Blues”, „Stardust” – se regăsesc imprimate pe documentele audio  (CD-uri și discuri de vinil) disponibile, pentru cei interesați, în colecțiile Compartimentului Arte al Bibliotecii ASTRA Sibiu.

În prefața volumului „Viața mea la New Orleans”, scris de Louis Armstrong, jurnalistul Cornel Chiriac nota: „Fondator al noțiunii de «clasicism» în muzica de jazz, interpret de virtuozitate dotat cu o rară sensibilitate, ale cărui improvizații fac dovada unei imaginații surprinzătoare, Louis Armstrong a jucat rolul de adevărat catalizator într-o perioadă cînd muzica de jazz, proaspăt evadată din stadiu folcloric, avea nevoie de un impuls puternic pentru a se putea constitui definitiv ca un gen muzical original, independent. (…) Contribuția lui Armstrong e imensă și vizează o complexitate de elemente ale muzicii de jazz. Astfel, prin interpretările sale se consolidează și se răspîndește maniera de interpretare cunoscută sub numele de „Hot” (fierbinte), ale cărei procedee specifice de frazare și de intonație caută să confere sunetului un maxim de expresivitate, pe măsura sincerității și profunzimii emotive a executantului. Datorită lui Armstrong, muzicanții de jazz ai vremii ajung la elementul esențial în afară căruia nici o interpretare nu poate fi numită jazz: SWING-ul, acel balans antrenant care conferă ritmului muzicii de jazz o suplețe și o eleganță fără egal în muzică.” (p. 3-4)

Recomandăm pasionaților de jazz, în special pentru prezentarea etapelor de început ale genului muzical, volumul menționat anterior, aflat în Compartimentul Arte, dar și două articole apărute în Revista „Secolul 20” (nr. 3/ 1965), disponibilă pentru consultare la Compartimentul Periodice al bibliotecii: „Cîteva cuvinte despre jazz” de Mihail G. Andricu și „Jazzul, izvoare și semnificații” de Cornel Chiriac.

***

Surse documentare:

***

Informații privind documentele din colecțiile bibliotecii se regăsesc în catalogul online, pe platforma de cărți electronice Cloud Library, în Depozitul Digital și pe celelalte canale de comunicare și promovare.

http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do
https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Featured?media=all&src=lib
http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/
https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
https://www.instagram.com/bjastrasibiu/
https://www.youtube.com/channel/UCbC69KdQkufZEf_3m_h-42A
bibliosuport[at]bjastrasibiu[.]ro

Material elaborat de Monica Marin, bibliotecar