Una dintre cele mai cunoscute piese ale muzicii clasice este, fără îndoială, „Simfonia a IX-a” de Ludwig van Beethoven, o compoziție binecunoscută publicului larg, care reflectă admirabil spiritul epocii marelui muzician de origine germană, fiind o sinteză a gândirii muzicale a acestuia. Oda bucuriei „pornește de la textul lui Schiller și este un imn al bucuriei, care îi leagă pe oameni și forțele cerești, deopotrivă.” (Soare, Tiberiu. Nouă povești muzicale. București: Fundația Calea Victoriei, 2017, p. 83)
La 26 martie 1827, în urmă cu 195 de ani, se stingea din viață inegalabilul Ludwig van Beethoven, unul dintre geniile secolului al XIX-lea, cel care a revoluționat muzica simfonică făcând saltul de la clasicism la romantismul muzical. Copilăria i-a fost marcată de dorința tatălui de a-l transforma în al doilea copil minune al muzicii, lucru care nu s-a întâmplat. În adolescență, Beethoven avea să-l cunoască pe Mozart, marele compozitor austriac, pe atunci, în vârstă de 31 de ani, acesta apreciindu-i talentul. I-a avut drept mentori pe Haydn și Salieri. A compus simfonii, concerte, muzică orchestrală, muzică de cameră, pentru pian, vocală și de teatru. Contribuția sa la patrimoniul muzical universal este inestimabilă, lucrările sale constituind sursa de inspirație pentru o serie de alți mari muzicieni ai secolului al XIX-lea, dintre aceștia remarcându-se Hector Berlioz, Johannes Brahms și Robert Schumann.
„Felul lui de a improviza era dintre cele mai strălucite și surprinzătoare: în orice societate s-ar fi aflat , reușea să producă o asemenea impresie asupra fiecăruia din auditorii săi, încât deseori se întâmpla ca ochii să se umple de lacrimi și mai mulți să izbucnească în hohote de plâns. În felul lui de a se exprima exista ceva minunat, făcând abstracție de frumusețea și originalitatea ideilor sale și felul iscusit de a le prezenta. După ce termina o improvizație de acest fel, izbucnea în râs și începea să-și bată joc de emoția pe care o pricinuise auditorilor: «Sunteți toți niște nebuni!» spunea el de obicei. De multe ori, se arăta chiar jignit de aceste manifestări de simpatie: «Cine poate trăi printre niște copii atât de răsfățați!», izbucnea el, și numai din această cauză, mi-a spus că a refuzat o invitație pe care i-o trimisese regele Prusiei, după una din aceste improvizații.” (Karl Czerny in Beethoven văzut de contemporani. Scrisori, memorii etc., reunite și adnotate de J.-G. Prod’homme. Traducere din franceză și prefață de Theodor Bălan. București: Humanitas, 2007, p. 20)
Colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu includ un număr impresionant de volume al căror subiect este biografia compozitorului Ludwig van Beethoven și înregistrări ale compozițiilor acestuia.
Surse bibliografice:
*** Beethoven văzut de contemporani. Scrisori, memorii etc., reunite și adnotate de J.-G. Prod’homme. Traducere din franceză și prefață de Theodor Bălan. București: Humanitas, 2007.
Soare, Tiberiu. Nouă povești muzicale. București: Fundația Calea Victorie, 2017.
https://www.britannica.com/biography/Ludwig-van-Beethoven. Accesat 25/03/2022
Material realizat de Anamaria Enescu
Pentru informații suplimentare, consultați:
- http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do
- https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Featured?media=all&src=lib
- http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/
- https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
- https://www.instagram.com/bjastrasibiu/
- https://www.youtube.com/channel/UCbC69KdQkufZEf_3m_h-42A
- bibliosuport[at]bjastrasibiu[.]ro
***
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.
#BibliotecaAstra, #AstraSibiu, #AstraTransylvania, #mysibiu, #Sibiu, #Hermannstadt, #Romania, #consiliuljudeteansibiu, #astralibrary, #library, #lectură, #cultură, #muzica, #Beethoven