Profesorul, publicistul și scriitorul român Virgil Onițiu s-a născut la 6/21 februarie 1864, în Reghin, județul Mureș. Tatăl lui, Alexandru Onițiu, a fost judecător la Reghin, Caransebeş și Seghedin (din 1875). Mama, Terezia n. Cătană, era fiica comerciantului Ion Rudolf Cătană din Reghin. Au avut cinci copii: Victor, Valeriu, Maria şi Aneta.
Virgil Onițiu a urmat cursurile şcolii primare din Reghin şi Caransebeş, apoi și pe cele ale Liceului piarist din Seghedin (1882). Şi-a îndreptat apoi paşii spre Seminarul Teologic din Sibiu, unde s-a înscris ca student teolog. Tot la Sibiu, a lucrat între anii 1885-1886 în redacția neîntreruptei publicații șaguniene Telegraful Român, fiind și cancelist al Mitropoliei. Acum a debutat său în revista-manuscris Musa a Seminarului teologic din Sibiu, colaborând apoi la diferite publicații ale vremii cu traduceri din Jules Verne, Dostoievski, dar și cu nuvele și schițe. Din toamna anului 1886, beneficiind de o bursă din partea Fundației Moga, a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie de la Universitatea din Viena, unde a avut ocazia să-i cunoască pe membrii Societății Academice Studențești România Jună, fiind ales președinte al acesteia (1888). Și-a continuat studiile la Facultatea de Filozofie și Filologie a Universității din Budapesta, fiind și membru al Societății Petru Maior. Tot la Budapesta a devenit redactor la revista Roza cu ghimpi. În urma studiilor strălucite, este numit în anul 1890 profesor de limba română şi latină la ֦Gimnaziul mare public român de religie greco-orientală din Braşov” (Gimnaziul Andrei Șaguna din Brașov care și-a schimbat titulatura). Pe atunci această școală era una dintre cele mai respectate, iar corpul profesoral era unul de elită. Profesorul Virgil Onițiu a fost numit director al Gimnaziului românesc ֦Andrei Șaguna” din Brașov în august 1894, funcție de conducere pe care o execută onorabil până la 21 octombrie 1915, dată la care încetează din viaţă, fiind înmormânat în cimitirul Bisericii „Cuvioasa Paraschiva” – Groaveri din Brașov.
***
A creat Fondul Coresi pentru a înlesni tipărirea manualelor, Masa studenților, internatul, conferințele metodice ale corpului profesoral.
În calitatea sa de dascăl și director a ridicat prestigiul Gimnaziului din Brașov publicând manuale școlare admirabile, iar ca român de seamă s-a afirmat în toate manifestările vieții sale publice.
***
A deținut și alte funcții. De pildă, din 1896 a fost director al Institutului de credit Oravița. În 1900 a fost ales membru al Secțiunii literare a Asociațiunii ASTRA, iar un an mai târziu a fost ales membru corespondent al Academiei Române (1901). A condus în calitate de vicepreședinte Societatea pentru Fond de Teatru Român, unde, printre alte realizări, a inițiat apariția Revistei teatrale, al cărei prim număr a apărut la 1 Ianuarie 1913, sub conducerea secretarului literar al ASTREI Horia Petra-Petrescu.
Scrieri:
De toate. Schițe și novele, Brașov, Editura Librăriei N. I. Ciurcu, 1897;
Conferințele pedagogice ale corpului profesoral, ținute în anii școlari 1897-1898, 1898-1899, 1899-1900, Brașov, 1900;
Clipe de repaos: Schițe și foițe de Sorcovă (pseudonim), 1901;
Darea de seamă a XIV-a pe anul de gestiune 1911-1912 (Masa studenților români din Brașov), 1912;
Straturi în poezia noastră populară (Vatra, 1893) etc.
Carte de citire pentru clasa a III-a (1893;
Carte de citire pentru clasa a IV-a gimnazială (1895;
Ortografie, 1897;
Teoria emigrărei și încrucițărei ;
Din cele trecute vremi…Însemnări despre începuturile graiului, culturii și literaturii neamului românesc, Arad, Tipografia Concordia, 1912.
Istoria literaturii române. Manuscript în uzul clasei a VIII-a, Brașov, 1908.
Bibliografie:
Teculescu, Horia. V. Onițiu, un educator deschizător de suflete și ziditor de idealuri. Viața și opera. București, 1937.
Material realizat de Irina Racovițan