11 octombrie este Ziua Școlii Ardelene.
11 octombrie este data la care, în 1754, episcopul român greco-catolic Petru Pavel Aron (1709 – 1764) a emis decretul de înființare, la Blaj, a primelor școli sistematice moderne cu predare în limba română: şcoala de obşte, şcoala latinească şi şcoala de preoţie. Acest moment important a fost cel care a generat, în decadele următoare, apariția fenomenului iluminist național, afirmat în plan cultural, spiritual și ideologic, denumit „Școala Ardeleană”.
Manifestat cu precădere între anii 1780 și 1830, curentul național a avut un puternic caracter reformist, militant, mobilizând elitele sferei intelectuale și spirituale românești din Transilvania în vederea constituirii unei structuri identitare a națiunii române moderne. Între cărturarii de seamă ai acestui fenomen cultural național cu rol formativ, se numără: teologul și istoricul Samuil Micu „Clain” (1745 – 1806), istoricul și filologul Gheorghe Șincai (1754 – 1816), istoricul, filologul și dascălul Petru Maior (1756 – 1821), scriitorul și lingvistul Ioan Budai-Deleanu (1760 – 1820), medicul și filologul Ioan Piuariu-Molnar (1749 – 1815). Formați cu toții în mediile culturale și intelectuale ale iluminismului central european, la școlile umaniste sau ecleziastice din Trnava, Roma, Buda-Pesta sau Viena, reprezentanții Școlii Ardelene au dobândit o cultură umanistă solidă și au dovedit serioase preocupări intelectuale, culturale, civice și religioase.
„(…) Școala Ardeleană a promovat, înainte de toate, un spirit identitar, cu scopul bine asumat de integrare în cultura Europei Centro-Orientale. Străduința lor a dat roade pe termen lung. Acesta este specificul mișcării în cultura românească modernă.” (Stanciu, Laura. „Iluminism central european: Școala Ardeleană”, Cluj-Napoca: Mega, 2010, p. 30)
„Aici e pămîntul sfînt al Blajului, în locurile unde au scris cu sîngele inimii lor şi au învăţat pe alţii cu toată căldura credinţii ce stătea întrînşii, acei înainte-mergători ai culturii naţionale româneşti cari au fost blîndul călugăr Samuil Clain, aspru muncitor fanatic Şincai şi cumintele alcătuitor de teorii Petru Maior”. (Iorga, Nicolae. „Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat”, vol. I, Bucureşti: Minerva, 1977, p. 234-5)
În dorința de sincronizare cu valorile culturale europene ale secolului al XVIII-lea, mișcarea iluministă ardeleană a a activat în câteva direcții principale: ● trezirea conștiinței românilor și constituirea unui spirit identitar național; ● emanciparea populației românești prin cultură și educație; ● afirmarea latinității limbii române și a originii romane a poporului român; ● susținerea unității de neam a românilor; ● demonstrarea continuității elementului român în Dacia. Corifeii Școlii Ardelene au elaborat discursuri plurivalente valoroase în epocă, au realizat o serie de cercetări în care au sintetizat și promovat ideologia mișcării iluministe românești, toate aceste preocupări concretizându-se în scrieri cu caracter istoric, teologic, lingvistic sau politic: lucrări de istorie și istoriografie, cărți bisericești, abecedare, dicționare, cărţi de gramatică şi de aritmetică, tratate de retorică, de drept, discursuri polemice și politice, texte de îndrumare morală și acțiune practică, traduceri, studii de didactică, pedagogie, cultură economică, opere literare, prelucrări de opere filosofice sau juridice.
În prefața volumului „Şcoala Ardeleană: studii literare”, criticul și istoricul literar Romul Muntean notează:
„În procesul îndelungat și complex al marilor transformări care au avut loc în istoria culturii românești, Școala ardeleană a reprezentat primul nucleu ideatic coerent și modern, cu profunde urmări în viața socială și politică a poporului nostru.
Ceea ce cronicarii și primii istoriografi români afirmaseră doar sporadic pe parcursul timpului despre romanitatea poporului nostru și latinitatea limbii, s-a transformat odată cu cărturarii Școlii ardelene într-un program unitar cu o amplă rezonanță în toate provinciile românești de odinioară. (…)
Răspândiți în toate orașele Transilvaniei, mai numeroase la Blaj, intelectualii ardeleni (clerici uniți și ortodocși, profesori, învățători, medici, juriști, istorici, filologi și poeți) au făurit o strategie comună, bazată pe filozofia luminilor din secolul al XVIII-lea, dar și pe unele argumente desprinse din iozefinismul vienez, pentru a demonstra drepturile unui popor considerat fără nație, în spiritul toleranței și a legilor firii (dreptul natural).” (Muntean, Romul. „Şcoala Ardeleană: studii literare”, București: Casa Editorială Odeon, 1997, p. 4)
Un moment important în derularea demersurilor cărturarilor iluminiști îl constituie anul 1791, când este redactat „Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae”, un memoriu conceput de către cei mai însemnați reprezentanți ai națiunii române din Transilvania (Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai-Deleanu, Ioan Para și alții) și transmis în atenția Curții de la Viena. Petiția conținea expuneri privind vechimea și originea romanice a românilor ardeleni, urmate de o serie de revendicări privind lupta pentru cauza națională: reintegrarea românilor ca națiune de drept în Transilvania, restituirea drepturilor istorice și reprezentarea socială echitabilă a națiunilor conlocuitoare în viața politică și publică a Transilvaniei.
*
Surse documentare:
- Buziași, Ion. „Şcoala Ardeleană: omagii lirice”, Cluj-Napoca: Editura Eikon și Editura Școala Ardeleană, 2014.
- Hinescu, Ana; Buziași, Ion. „ŞCOALA ARDELEANĂ: Eruditio et pietas”, Blaj: Astra, 2006.
- Iorga, Nicolae. „Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat”, Bucureşti: Minerva, 1977.
- Iorga, Nicolae. „Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821)”, Vol. II, București: Editura Didactică și Pedagogică, 1969.
- Muntean, Romul. „Şcoala Ardeleană: studii literare”, București: Casa Editorială Odeon, 1997.
- Stanciu, Laura. „Iluminism central european: Școala Ardeleană (1700-1825)”, Cluj-Napoca: Mega, 2010.
- https://www.egco.ro/2019/10/11/ziua-scolii-ardelene-11-octombrie-4/
- http://www.e-communio.ro/stire2257-scoala-ardeleana-repere-dimensiuni-prioritati
- https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98coala_Ardelean%C4%83
**
Pentru cei care doresc să aprofundeze fundamentele, ideologia, contribuția și impactul viziunii Școlii Ardelene asupra formării națiunii și crearea culturii române moderne, aducem la lumină o serie de documente aflate în colecțiile Bibliotecii Județene #ASTRA Sibiu.
***
Informații privind documentele din colecțiile bibliotecii se regăsesc în catalogul online, pe platforma de cărți electronice Cloud Library, în Depozitul Digital și pe celelalte canale de comunicare și promovare.
http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do
https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Featured?media=all&src=lib
http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/
https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
https://www.instagram.com/bjastrasibiu/
https://www.youtube.com/channel/UCbC69KdQkufZEf_3m_h-42A
bibliosuport[at]bjastrasibiu[.]ro
#BibliotecaAstra, #AstraSibiu, #AstraTransylvania, #mysibiu, #Sibiu, #Hermannstadt, #Romania, #consiliuljudeteansibiu, #astralibrary, #library, #lectură, #carti, #educatie, #cultura, #cercetare, #documentare, #istorie, #ȘcoalaArdeleană, #corifeiiscoliiardelene, #istoriografie, #Iluminismulromanesc, #Blaj, #IstoriaRomaniei, #literaturaromana, #limbaromana, #secolulluminilor, #iluminism, #SupplexLibellusValachorumTranssilvaniae, #SamuilMicu, #GheorgheSincai, #PetruMaior, #IoanBudaiDeleanu