Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Biblioteca publică sibiană, la ceas aniversar

Cu prilejul sărbătoririi a 160 de ani de la înființarea Asociațiunii ASTRA și a Bibliotecii Centrale, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu continuă seria de activități reunite sub titlul ASTRA 160, care aduc în atenția publicului momente, obiecte și documente cu o valoare culturală inestimabilă, oglindă a istoriei acestei prestigioase instituții: expoziții documentare tematice, evenimente prilejuite de acestea, dialoguri și întâlniri cu profesori, cercetători și pasionați de istoria și cultura României.

Joi, 1 iulie 2021, la ora 13:00, la sediul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, va avea loc vernisajul expoziției „Biblioteca Centrală a Asociațiunii: Dezvoltarea colecțiilor 1861 – 1930”, activitate inclusă în programul cultural ASTRA 160. Aceasta cuprinde rapoarte întocmite de bibliotecari, documente care atestă proveniența publicațiilor de la edituri și tipografii, acte semnate de Episcopul Andrei Șaguna și Timotei Cipariu care prevedeau alocarea unor sume de bani în vederea achiziției de cărți și periodice, memorii, regulamente, proiecte de organizare, dezvoltare și valorificare a fondurilor Bibliotecii, a spațiilor de depozitare, procese verbale de inventariere, norme de inventariere și ștampilare a cărților, documente cu valoare de patrimoniu aflate în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu. Între documentele expuse, vizitatorii vor avea ocazia să observe prima carte care a intrat în inventarul bibliotecii astriste în anul 1862 – „Grammatica daco-romana sive valachica, latinitate donata, aucta ac in hunc ordinem redacta/ Opera et studio Ioannis Alexi, clerici Almae dioceseos G.R.C. Magno-Varadinensis. – Viennae: Apus bibliopolam Iosephum Geistinger, 1826”. Expoziția va fi deschisă publicului interesat în perioada 1 – 31 iulie 2021, de luni până vineri, între orele 8:00 – 20:00.

Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA  a luat ființă în urmă cu 160 de ani, în toamna anului 1861, din inițiativa și prin eforturile și contribuțiile conjugate al unor ilustre personalități culturale și autorități ecumenice ale vremii. Încă de la început, Asociațiunea a avut bine definite obiectivele pe care avea să le înfăptuiască în calitate de instituție culturală de referință a românilor transilvăneni: • impulsionarea progresului educațional și a prosperității materiale a națiunii prin susținerea și consolidarea culturii române, • cultivarea sentimentului național, • emanciparea spirituală a românilor ardeleni, • stimularea literaturii naționale, • ridicarea nivelului cultural, spiritual și educațional al populației, • înființarea de societăți și așezăminte culturale și organizarea de activități și evenimente culturale în mediul urban și rural (societăți literare, școli, biblioteci, muzee și teatre, conferințe, prelegeri, cursuri, șezători), • susținerea apariției publicațiilor în limba română, • organizarea de reuniuni științifice și artistice, • acordarea de burse de studiu și sprijin financiar pentru instituțiile școlare, • încurajarea învățării și practicării meseriilor, • înființarea de asociații agricole, cooperative și bănci populare, • încurajarea și dezvoltarea ramurilor agriculturii naționale.

În Cuvântarea rostită cu prilejul desfășurării ședințelor din 9/ 21 martie 1861, în vederea elaborării statutelor Asociațiunii, Excelența Sa Episcopul – pe atunci – Andrei Șaguna spunea: „Fiind așadară problema noastră a înainta literatura, cultura, industria și agricultura națiunei noastre, adică a înainta starea spirituală și materială a poporului nostru, vrem a deștepta prin mijloace naționale facultățile, va să zică cugetările cele senine și serioase în poporul nostru, ca să cunoască ființa și destinația sa și să o știe întrebuința spre tot binele, precum și alte nații fac astăzi aceasta și precum este spiritul civilizator al secolului nostru; darurile lui vor garantisa viitoriul cel mai ferice al mult cercatei noastre națiuni, și o vor feri de niște lovituri ucigătoare de religia și limba ei.” (manuscris aflat în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, M. VI 2/8)

Printre președinții Asociațiunii ASTRA, de la înființare până în 1948, s-au numărat figuri de seamă ale sferei culturale, spirituale și academice românești: Andrei Șaguna, Vasile Ladislau Pop, Iacob Bologa, George Barițiu, Ioan Micu Moldovan, Alexandru Mocsonyi, Iosif Sterca Şuluţiu, Andrei Bârseanu, Vasile Goldiş, Iuliu Moldovan, Nicolae Popoviciu.

Un rol aparte în propagarea și dezvoltarea culturii românești în spațiul transilvănean, l-a ocupat Biblioteca Centrală a Asociațiunii, aceasta constituind nu doar primul fond de patrimoniu creat de Asociațiune, dar și unul dintre mijloacele importante de culturalizare a publicului larg. Crearea și dezvoltarea colecțiilor bibliotecii s-a realizat prin numeroase apeluri la donații, achiziții și schimburi interinstituționale, activități desfășurate de bibliotecarii astriști care s-au îngrijit, pe parcursul etapelor istorice, de organizarea, inventarierea și conservarea publicațiilor. Contribuții importante au avut, între alții, Visarion Roman, Nicolae Cristea, Nicolae Petra-Petrescu, Ioan Crișan, Nicolae Togan și Horia Petra-Petrescu. Aceștia au alcătuit primele colecții de documente și sistematizări ale publicațiilor, au elaborat primele cataloage și regulamente de bibliotecă, au luat măsuri în vederea dotării clădirii instituției. O îmbogățire substanțială a fondului de carte a Bibliotecii Asociațiunii s-a înregistrat începând cu anul 1923, moment în care instituția a început să beneficieze de dreptul de depozit legal național.

Sub auspiciile Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român – ASTRA au fost editate numeroase publicații periodice care aveau drept obiectiv propagarea educației culturale, științifice, economice și religioase. Între acestea enumerăm: „Transilvania”, „Gazeta Transilvaniei”, „Țara noastră”, „Foaia poporului”, „Calendarul Asociațiunii”, „Biblioteca Poporală a Asociațiunii”. Tot sub egida Asociațiunii, a fost elaborată și publicată Enciclopedia Română, operă monografică reprezentativă a culturii și spiritualității românești, editată între anii 1898–1904, sub îndrumarea perseverentă a publicistului și redactorului Cornel Diaconovici.

În prezent, Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu deține unul dintre cele mai valoroase fonduri documentare din țară, acesta numărând 822.906 de unități de bibliotecă.

 

***
Proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se derulează cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.