Skip to content Skip to sidebar Skip to footer

Astăzi se împlinesc 290 de ani de la nașterea celebrului compozitor austriac Joseph Haydn (1732-1809). Muzica clasică a secolului al XVIII-lea a fost marcată în mod fundamental de talentul și gândirea muzicală a acestuia, căci Haydn este, fără îndoială, unul dintre titanii muzicii din epoca iluministă, viziunea sa componistică inspirând generații de muzicieni care au urmat. Se numără printre cei care au pus bazele a două forme muzicale recunoscute în epocă: simfonia și cvartetul de coarde.

„În istoria artei sunetelor, Haydn și simfonia – gen pe care el l-a ridicat pe primul plan al muzicii orchestrale, organizându-l definitiv, fixându-l, lăsându-l moștenire urmașilor – nu a constituit o apariție «providențială». «Părintele simfoniei» este ca un fluviu uriaș, ale cărui ape s-au alimentat din nenumărate rîuri, mai mici sau mai mari, iar acestea, la rîndul lor, dintr-o puzderie de pîraie. Arta lui Haydn reprezintă o curgere continuă și impunătoare de conștiință muzicală, asemenea Dunării, ce udă zidurile Vienei.” (Pricope, Eugen. Simfonia pînă la Beethoven. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., 1963, p.25)

Haydn, Mozart și Beethoven, fac parte din triada de aur a clasicismului european, destinul celor trei fiind influențat de efervescența vieții muzicale vieneze din veacurile al XVIII-lea și al XIX-lea. Născut în apropierea capitalei Imperiului Austriac, Haydn reușește să impresioneze prin talentul său vocal, apoi prin tenacitatea și capacitatea de studiu individual. Prima sa compoziție de amploare recunoscută a fost Simfonia nr. 1 în Do major, „Hoboken”. Au urmat nenumărate pagini de compoziții care au uimit publicul vremii, fiind, în egală măsură, surse de inspirație pentru numeroși compozitori. Este binecunoscut faptul că, Haydn a condus orchestra patronată de Nicholas Joseph Esterházy, supranumit în epocă „Magnificul”, acesta oferindu-i muzicianului o situație financiară și un cadru cultural care au determinat în mod fundamental evoluția sa. După moartea prințului, Haydn a luat decizia de a pleca la Londra, impresar fiindu-i Johann Peter Salomon. Compune aici unele dintre cele mai apreciate lucrări ale sale, oratoriile „Anotimpurile” și „Creațiunea”, dar și faimoasele Simfonii londoneze.

„Tehnica lui Haydn se sprijinea pe simetrie, pe dezvoltarea armonioasă a temelor muzicale; forma sonată a fost îmbrățișată de compozitor ca reprezentând tipul, realizarea cea mai perfectă  a noțiunii de simetrie în domeniul creației instrumentale. În natură, totul e dominat de ritm și de armonie. Asimetria, aritmia și dizarmonia sunt elementele dominante ale haosului, ale anormalului. Pentru a reda sonor haosul, Haydn a întrebuințat antiteza muzicii organizate, a folosit construcția muzicală asimetrică, aritmică și dizarmonică, construcție în care abundă disonanțele, stridența și lipsa melodicității.” (Weinberg, I. Haydn. Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., 1964, p. 249)

Haydn, asemenea lui Mozart și Bach, și-a petrecut prima etapă a vieții muzicale în mediul religios, care l-a inspirat pentru marile creații vocal-simfonice de mai târziu. Cele peste o mie șase sute de lucrări pe care le-a compus de-a lungul carierei sale în care sunt incluse nu mai puțin de o sută patru simfonii, șaisprezece uverturi, patruzeci și trei de concerte pentru diferite instrumente și orchestră, optzeci și trei de cvartete pentru coarde, muzică de cameră, pentru teatru și de operă, numeroase oratorii, sunt mărturia talentului, pasiunii pentru muzică și a unui spirit tenace, mereu capabil să sacrifice totul pentru artă. În egală măsură, Haydn a condus cu talent și dedicație ansambluri muzicale la Viena și Londra, a fost mentor pentru numeroși muzicieni, cel mai faimos elev al său fiind Ludwig van Beethoven. A fost contemporanul lui Mozart, cei doi fiind legați de o strânsă prietenie. Se spune că la plecarea la Londra, Mozart și-a manifestat îngrijorarea față de faptul că acesta urma să petreacă un timp în capitala britanică, pe meleaguri străine, într-o țară a cărei limbă nu o cunoștea. Răspunsul lui Haydn se pare că a cuprins întreaga filozofie a marilor muzicieni din toate timpurile: «„Limba pe care atât eu, cât și tu, o vorbim (…) este un grai înțeles în lumea întreagă; să nu ai nici o grijă dragul meu, timpul va trece repede, te las și te voi regăsi cu bine…”» (Weinberg, I. Haydn. Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., 1964, p. 173)

 

Surse bibliografice:

  • Garaz, Oleg. Genurile muzicii. Ideea unei antropologii arhetipale. București: EIKON, 2016.
  • Pricope, Eugen. Simfonia pînă la Beethoven. București: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., 1963.
  • Weinberg, I. Haydn. Bucureşti: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R. P. R., 1964.
  • https://www.britannica.com/biography/Joseph-Haydn. Accesat 29/03/2022

***
Iubitorii muzicii sunt invitați la Compartimentul Arte al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu pentru a consulta biografia lui Joseph Haydn și pentru a asculta înregistrări ale pieselor muzicale pe care le-a compus.

Pentru in formații suplimentare, consultați:

Material realizat de Anamaria Enescu

***
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.

#BibliotecaAstra, #AstraSibiu, #AstraTransylvania, #mysibiu, #Sibiu, #Hermannstadt, #Romania, #consiliuljudeteansibiu, #astralibrary, #library, #lectură, #cultură, #educatie, #muzica, #Haydn