În urmă cu 95 de ani, la data de 29 decembrie, se stingea din viață Rainer Maria Rilke, strălucit poet și scriitor de limbă germană, dar și talentat traducător al unor opere literare din limba franceză.
Exponent al modernismului, Rilke a urmat cursurile mai multor instituții de învățământ. Sub îndrumarea familiei, s-a pregătit la Școala de cadeți din Sankt Pölten și în cadrul Academiei Comerciale din Linz. A ales apoi să studieze istoria artei, literatură, filosofie, estetică și drept, la Praga și München.
Legăturile personale și profesionale pe care Rilke le-a cultivat, dar și călătoriile întreprinse, în primii ani ai secolului XX, în diferite spații culturale (Italia, Germania, Franța, Rusia, Africa de Nord, Egipt, Belgia, Elveția) și-au pus amprenta asupra vieții, activității și creației sale literare. A fost contemporan cu personalități ale lumii culturale, artistice și sociale din acea epocă: Heinrich Vogeler, Karl Gustav Vollmoeller, Lou Andreas-Salomé, Lev Tolstoi, Boris Pasternak, Paula Modersohn-Becker, Carl Hauptmann, Clara Westhoff, Auguste Rodin (căruia i-a fost secretar personal), Paul Cézanne, André Gide, Paul Valéry, Otto Sohn-Rethel, Oskar Maria Graf, Arthur Schnitzler.
Rainer Maria Rilke a lăsat posterității numeroase colecții de poezii, eseuri, nuvele și povestiri, scrieri dramatice, file de jurnal, romanul „Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge” („Însemnările lui Malte Laurids Brigge”), oda „Die Weise von Liebe und Tod des Cornets Christoph Rilke” („Cântul de iubire şi moarte al stegarului Christoph Rilke”), traduceri, o amplă corepondență, dar și studii referitoare la artă și cultură. Multe dintre creațiile lirice însemnate ale poetului austriac poartă trăsăturile impresionismului și simbolismului literar: „Advent” (1897), „Das Buch der Bilder” (1902), „Der Panther” (1902-3), ”Geschichten vom lieben Gott” (1904), „Das Stunden-Buch” (1905), „Requiem” (1909), „Duineser Elegien” (1923), „Die Sonette an Orpheus” (1923), „Les Roses” (1927), „Späte Gedichte” (1934).
„Am susținut întotdeauna că adevăratul mit al lui Rainer Maria Rilke – dincolo chiar de figura, neîncetat slăvită, a lui Orfeu – este acel Weltinnenraum, spațiul lumii lăuntrice a poetului. Acesta este mitul modern creat de Rilke, mit care face parte din galeria acelor plăzmuiri fabuloase ce țin exclusiv de limbajul poeziei, care n-au nevoie să coboare din nici o mai veche mitologie, și nici nu mai posedă înfățișare și comportament antropomorfic. Că lucrurile stau așa, o dovedesc nu numai atîtea pasaje din poeziile rilkiene, ci și aceste rînduri din Tagebucher aus der Fruhzeit: «Nu va exista nimic în afara lui (a artistului-zeu)… Dacă face un gest, el va crea, el va proiecta în infinit numeroase milioane de lumi… Cîte alte lumi îndepărtate se vor pîrgui în zei, nu știu. Dar pentru noi calea este arta… Simt deci că noi suntem străbunii unui zeu.»
Compenetrație între suflet și lume, lirismul lui Rilke va fi mărturia unui univers sensibilizat, animizat, și a unei interiorități afective înglobante, preajmă lăuntrică sui generis: este celebra intimitate rilkeiană cu lucrurile.” (*** „Atlas de sunete fundamentale”, Antologie, prezentări, traduceri şi postfaţă de Ştefan Aug. Doinaş, Cluj-Napoca: Dacia, 1988, p. 320)
„Atunci cînd poezia tratează ceva ce nu poate fi sesizat prin intermediul vederii, raportarea la obiect survine prin formă și limbaj. Rilke înțelege obiectul într-o manieră dinamică: contemplarea obiectului declanșează o sumedenie de procese, treceri dintr-un stadiu în altul, transformări care revelează, în cursul unor epifanii secularizate, o fațetă ascunsă a obiectului, cu valoare ideală. De aici se poate vedea că eul liric nu este abolit, ci continuă să-și manifeste prezența din fundal, chiar dacă structura poeziei, condiționată de obiect, pare să-l excludă. Exegeza rilkeană a scos în evidență faptul că autorul nu se interesează de lucruri ca atare, ci urmărește reprezentarea modului în care sînt percepute obiectele, ceea ce-l plasează în tradiția fenomenologică. Poetul așază obiectul într-un soi de depărtare care sugerează o existență autonomă, independentă de subiect, în ideea că tocmai această vedere gratuită, desprinsă de orice calcul sau finalitate subiective, va diminua hiatul dintre privitor și lucrul privit.” (Rilke, Rainer Maria. „Opera poetică”, Ediție îngrijită și prefață de Dan Flonta, traducere de Mihail Nemeș, Piteşti: Paralela 45, 2007, p. 10)
„În creația sa atât de inefabilă, Rilke ridică probleme general umane, pe care le credea rezolvabile prin mijloacele artei. Opera lui Rilke demonstrează o permanentă, chinuitoare căutare a unor răspunsuri transcendentale, dar și pe pământ, unde «Dumnezeu se află în toate». Unii văd dezlegarea acestor căutări în cele zece Elegii duineze, rod al unor experiențe artistice deplin maturizate. Angoasa lui, a omului modern, claustrat, răzbate puternic din versurile elegiilor, în ciuda hermetismului lor.” (*** „Poezia austriacă modernă. De la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre”, Antologie şi traduceri de Maria Banuş şi Petre Stoica, Bucureşti: Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1998, p. 310)
Opera literară, memorialistică, volumele de corespondență, dar și cele care ilustrează viața și personalitatea poetului austriac Rainer Maria #Rilke (1875-1926) se regăsesc la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, în colecțiile compartimentelor de împrumut carte (Adulți, Arte, Copii și Tineret, filiale), în fondurile documentare Ioana Postelnicu, Mircea Ivănescu, Emil Cioran și Eugène van Itterbeek. Pasionații de poezie sunt invitați să răsfoiască virtual două volume editate în limba engleză – „The Poetry of Rainer Maria Rilke” și „Sonnets to Orpheus” –, disponibile pe platforma electronică Cloud Library.
https://ebook.yourcloudlibrary.com/library/astra/Search/rilke
***
Surse documentare:
- Rilke, Rainer Maria. „Povestiri despre Bunul Dumnezeu”, traducere de Mircea Ivănescu, Cluj-Napoca: Dacia, 1998.
- Rilke, Rainer Maria. „Opera poetică”, Ediție îngrijită și prefață de Dan Flonta, traducere de Mihail Nemeș, Piteşti: Paralela 45, 2007.
- *** „Atlas de sunete fundamentale”, Antologie, prezentări, traduceri şi postfaţă de Ştefan Aug. Doinaş, Cluj-Napoca: Dacia, 1988
- *** „Poezia austriacă modernă. De la Rainer Maria Rilke până în zilele noastre”, Antologie şi traduceri de Maria Banuş şi Petre Stoica, Bucureşti: Grai şi Suflet – Cultura Naţională, 1998.
- https://www.britannica.com/biography/Rainer-Maria-Rilke
- https://www.poetryfoundation.org/poets/rainer-maria-rilke
- https://de.wikipedia.org/wiki/Rainer_Maria_Rilke
- https://www.schreiben.net/artikel/rainer-maria-rilke-7340/
- https://wortwuchs.net/lebenslauf/rainer-maria-rilke/
Material realizat de Monica Marin, bibliotecar
***
Toate proiectele și activitățile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu se desfășoară cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.
***
Informații privind documentele din colecțiile bibliotecii se regăsesc accesând:
http://www.bjastrasibiu.ro:8080/liberty/libraryHome.do
http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/
https://www.facebook.com/bibliotecasibiuastra/
https://www.instagram.com/bjastrasibiu/
https://www.youtube.com/channel/UCbC69KdQkufZEf_3m_h-42A
bibliosuport[at]bjastrasibiu[.]ro
#BibliotecaAstra, #AstraSibiu, #AstraTransylvania, #mysibiu, #Sibiu, #Hermannstadt, #Romania, #consiliuljudeteansibiu, #astralibrary, #library, #lectură, #cultură, #educatie, #cercetare, #poezie, #poezii, #poetry, #gedichte, #versuri, #proza, #RainerMariaRilke, #DuineserElegien